Liderul separatist de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, se află în vizită la Moscova. Despre asta a anunțat președinta Maia Sandu, după ședința Consiliului Suprem de Securitate (CSS), la care s-a discutat despre situația din sectorul energetic și măsurile de asistență pentru populație.

„Cunosc despre vizita lui Krasnoselski la Moscova și asta este încă o dovadă că Chișinăul nu este un impediment în identificarea unei soluții. Noi ne dorim, cât mai repede, oamenii din regiunea transnistreană, de pe malul stâng, să aibă curent, să aibă căldură și să aibă apă, și, respectiv, dacă această vizită rezolvă problema, nu are decât să o rezolve”, a spus Maia Sandu.

Potrivit jurnaliștilor de la Zona de Securitate, Krasnoselski ar fi zburat vineri, 10 ianuarie, prin Aeroportul Internațional Chișinău. Liderul separatist nu deține cetățenia Republicii Moldova și nici permis de ședere în țara noastră, astfel deplasarea acestuia, ieșirea și întoarcerea în țară este posibilă prin decizie politică, fără temei legal.

Liderul de la Tiraspol a solicitat la Moscova reluarea livrărilor de gaze pentru regiunea transnistreană. Împreună cu Vadim Krasnoselski, la Moscova a zburat așa-numitul ministru al dezvoltării economice, Serghei Obolonik, care este responsabil de dosarul crizei energetice. Alături de ei s-a aflat o a treia persoană, însă deocamdată nu se cunoaște despre cine este vorba, afirmă surse ale agenției de presă IPN.

Reprezentanții Tiraspolului au decolat spre Moscova (via Istanbul) de pe Aeroportul Internațional Chișinău în dimineața zilei de 10 ianuarie, în jurul orei 8:00, și au revenit astăzi, 14 ianuarie.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Anterior, Maia Sandu a declarat că Rusia folosește șantajul energetic în încercarea de a destabiliza situația, de a influența alegerile parlamentare din 2025 și de a submina parcursul european al Republicii Moldova. Astfel, din cauza nerespectării de către Federația Rusă a contractului livrărilor de gaze naturale consumatorilor din stânga Nistrului, Republica Moldova se află în stare de urgență începând cu 16 decembrie 2024.

#Maia Sandu #moscova #Vadim Krasnoselski #vizită

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.