Maia Sandu a depus jurământul și începe oficial să își exercite al doilea mandat prezidențial. Ceremonia de inaugurare a președintei a avut loc în dimineața de 24 decembrie, la Palatul Republicii, unde s-au adunat mai mulți oficiali și personalități din țară.

Speakerul Igor Grosu și președinta Curții Constituționale au urcat pe scena de la Palatul Republicii, alături de Maia Sandu. În sală au fost prezenți premierul Recean, fostul președinte Lucinschi, mai mulți deputați, foști și actuali oficiali de rang înalt.

„Jur să-mi dăruiesc toată puterea şi priceperea propăşirii Republicii Moldova, să respect Constituția şi legile ţării, să apăr democrația, drepturile şi libertățile fundamentale ale omului, suveranitatea, independența, unitatea şi integritatea teritorială a Moldovei”, a fost jurământul pronunțat de șefa statului, după ce președinta Curții Constituționale a citit hotărârea privind validarea scrutinului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Conform legislației în vigoare, rezultatul alegerilor pentru funcția de președinte al țării este validat de Curtea Constituțională. La cel târziu 45 de zile după decizia, are loc ceremonia de inaugurare.

Maia Sandu a câștigat al doilea mandat prezidențial, după ce în turul doi al scrutinului l-a învins pe oponentul susținut de socialiști, Alexandr Stoianoglo, cu 55,35%.

#ceremonie #inugurare #Juramant #Maia Sandu #presedinte

Norvegia pregătește extinderea restricțiilor privind accesul copiilor sub 16 ani la rețelele sociale, astfel încât interdicția să vizeze și anumite jocuri online și aplicații de mesagerie. Proiectul de lege este aproape finalizat și urmează să fie transmis Parlamentului până la sfârșitul anului, a anunțat luni Guvernul norvegian, potrivit Euronews.

Noile reguli ar urma să se aplice nu doar platformelor tradiționale de socializare, ci și serviciilor digitale considerate riscante pentru copii. Printre platformele care ar putea intra sub incidența restricțiilor se numără TikTok, Snapchat și Roblox.

Autoritățile norvegiene susțin că măsurile urmăresc să protejeze copiii de conținutul dăunător, funcționalitățile care pot crea dependență, publicitatea ilegală și contactele nedorite cu persoane necunoscute.

„Siguranța copiilor trebuie să fie pe primul loc”, a declarat ministrul norvegian al Copiilor și Familiei, Lene Vågslid, precizând că elaborarea legislației este aproape de finalizare.

Inițial, jocurile online și aplicațiile de mesagerie urmau să beneficieze de excepții mai largi. Guvernul a decis însă ca fiecare platformă să fie evaluată în funcție de riscurile pe care le prezintă pentru minori. Serviciile considerate inofensive, precum aplicațiile de mesagerie utilizate pentru comunicarea în cadrul școlii, ar putea rămâne accesibile.

Potrivit proiectului, companiile de tehnologie vor fi responsabile de verificarea vârstei utilizatorilor, iar sistemele folosite în acest scop vor trebui să respecte normele europene privind protecția datelor.

Guvernul norvegian a propus inițial, în 2025, stabilirea vârstei minime de acces la rețelele sociale la 15 ani, însă în aprilie 2026 a ridicat pragul la 16 ani. Proiectul a fost supus ulterior consultărilor publice în Norvegia și în Spațiul Economic European.

Norvegia se alătură astfel altor state europene care încearcă să limiteze accesul minorilor la platformele digitale. Danemarca a adoptat restricții similare, iar Spania urmărește introducerea unei interdicții pentru copiii sub 16 ani. În Franța, o măsură care prevedea limitarea accesului copiilor sub 15 ani la rețelele sociale a fost respinsă de Consiliul Constituțional, pe fondul preocupărilor legate de libertatea de exprimare.

La nivelul Uniunii Europene, Comisia Europeană a propus în septembrie adoptarea unui act legislativ privind protecția copiilor în mediul digital, care ar putea introduce restricții bazate pe vârstă pentru rețelele sociale, jocurile online și alte servicii digitale.