Instituțiile de asistență socială din gestiunea Agenției Naționale pentru Asistență Socială au primit miercuri, 20 aprilie, din partea Ministerului Federal al Afacerilor Sociale, Sănătății, Serviciilor de Îngrijire și Protecției Consumatorului din Austria, prin intermediul Ambasadei Austriei la Chișinău și World Health Organization in Moldova, echipamente personale de protecție și dezinfectanți.

Mai exact, lotul conține mănuși, măști, ochelari de protecție, precum și dezinfectanți în diferite volume și dispensere de perete, în valoare totală de 33 de mii de dolari.

Potrivit responsabililor, echipamentele vor fi repartizate conform necesităților fiecărei instituții, contribuind semnificativ la protejarea beneficiarilor, cât și a personalului angajat.

„Cu Republica Austria și Organizația Mondială a Sănătății avem o colaborare îndelungată și foarte productivă. Pe parcursul anilor, am beneficiat de suport în dezvoltarea diferitor tipuri de servicii sociale pentru persoanele în etate, persoanele cu dizabilități, copii, instruiri pentru personalul din domeniul asistenței sociale, inclusiv de suport în perioada pandemiei de COVID-19, cum este și acest lot de dezinfectanți și echipamente de protecție. Ajutorul umanitar va fi distribuit chiar astăzi tuturor instituțiilor de asistență socială și de reabilitare din gestiunea Ministerului Muncii și Protecției Sociale, care acordă servicii de plasament temporar și de reabilitare la peste 2000 de beneficiari. Chiar dacă situația epidemiologică s-a ameliorat, în continuare trebuie să fim vigilenți”, a declarat Vasile Cușca, secretarul de Stat al Ministerul Muncii și Protecției Sociale.

De menționat că, în 2019, Biroul OMS în Republica Moldova a întreprins misiuni de evaluare a instituțiilor de îngrijiri pe termen lung pentru a evalua sistemul de prevenire și control al infecțiilor, elaborând o serie de recomandări și instruind lucrătorii medicali și sociali în domeniul prevenirii și controlului infecțiilor.

În 2020, colaborarea cu instituțiile de asistență socială a rezultat în instruiri privind gestionarea COVID-19 și elaborarea Planului de răspuns la pandemia COVID-19 în instituțiile de îngrijiri pe termen lung. Instruirile au continuat și în 2021-2022, iar recent reprezentanții centrelor de plasament au evaluat Planul și procedurile standard de operare.

„Ne bucurăm mult de această colaborare în domeniul asistenței sociale și mai ales de contribuția Organizației Mondiale a Sănătății la îmbunătățirea sistemului de prevenire și control al infecțiilor în instituțiile de îngrijiri de termen lung. Este nevoie în continuare de a alinia standardele și procedurile privind controlul infecțiilor și de a implementa managementul calității, atât în sistemul de sănătate, cât și cel social, pentru a proteja lucrătorii din instituții, beneficiarii și vizitatorii”, a concluzionat Stela Gheorghița, Coordonatoarea de programe urgențe de sănătate publică, Biroul OMS din Republica Moldova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Austria #COVID-19 #donatie #echipamente de protectie

Inteligența artificială ar putea îmbunătăți productivitatea europeană cu aproximativ 1% pe parcursul a cinci ani, însă riscă și să accentueze inegalitățile, să suprasolicite rețelele electrice și să sporească dependența de tehnologia străină, cu excepția cazului în care guvernele statelor membre aprofundează integrarea economică, susține Fondul Monetar Internațional (FMI), transmite hotnews.ro.

Într-un raport pregătit pentru reuniunea informală a miniștrilor de Finanțe din Uniunea Europeană, care a avut loc la Dublin în 18 și 19 septembrie, FMI precizează că beneficiile și costurile asociate inteligenței artificiale (AI) ar putea fi distribuite inegal între țări, regiuni și categorii de lucrători. De asemenea, raportul subliniază că finalizarea pieței unice a UE ar contribui la o distribuție mai echilibrată a adoptării IA și a beneficiilor acesteia în interiorul blocului comunitar.

Documentul FMI repetă îngrijorările exprimate anterior de fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, precum și de Comisia Europeană, potrivit cărora fragmentarea piețelor europene de capital, energie și muncă frânează investițiile și inovarea.

60% dintre angajații marilor economii sunt expuși

FMI estimează că aproximativ 60% dintre lucrătorii din economiile europene avansate ocupă posturi cu o expunere mare pe AI.

Deși unii ar putea deveni mai productivi datorită instrumentelor bazate pe AI, alții riscă să-și piardă locurile de muncă pe măsură ce sarcinile repetitive sunt automatizate, în special în sectoarele unde AI tinde mai degrabă să înlocuiască forța de muncă, decât să o completeze.

Raportul menționează că centrele de date din Europa consumă deja aproximativ 3% din energia electrică a continentului, iar cererea de electricitate va crește semnificativ pe măsură ce utilizarea AI se extinde. Marile centre tehnologice, precum Frankfurt, Londra, Amsterdam, Paris și Dublin, se numără printre zonele cele mai expuse, aglomerările de centre de date punând deja presiune asupra rețelelor electrice locale. Pentru a remedia această situație, UE ar trebui să investească în infrastructura electrică transfrontalieră și să aprofundeze integrarea pieței europene de energie, recomandă FMI.

De asemenea, documentul avertizează că Europa riscă să creeze o nouă dependență strategică, având în vedere dominația SUA și a Chinei în dezvoltarea modelelor de AI.

Potrivit FMI, Europa va avea nevoie de investiții semnificative în propria industrie de AI pentru a evita dependența de tehnologia străină. Totodată, raportul sugerează că beneficiile AI ar putea fi distribuite inegal atât între statele membre, cât și în interiorul acestora.

Se preconizează că economiile mai avansate vor beneficia disproporționat de pe urma acestei tehnologii, fiind mai bine pregătite și mai expuse la Inteligența Artificială.