Președintele Comisiei parlamentare pentru integrare europeană, deputatul PAS Marcel Spatari, a declarat, la conferința „Raportul de Extindere 2025: progrese și priorități de viitor ale Republicii Moldova”, că parcursul european al țării este unul complex, dar ireversibil. El a subliniat că procesul de aderare implică nu doar alinierea legislației, ci o transformare profundă a modului în care funcționează instituțiile statului.

„Viteza cu care ne mișcăm arată raportul de extindere, este bună, însă punctul de pornire este îndepărtat de obiectivul pe care l-am fixat: aderarea și armonizarea legislației noastre la standardele europene”, a afirmat Spatari. Potrivit acestuia, efortul de modernizare trebuie continuat cu aceeași intensitate și dedicare.

În calitate de președinte al Comisiei pentru Integrare Europeană, Marcel Spatari a promis sprijin deplin pentru Guvern și pentru toate instituțiile implicate în procesul de transpunere a legislației europene. „Voi susține guvernul, echipele din instituții în procesul de transpunerea legislației, de implementarea programului național de aderare”, a spus deputatul.

El a precizat că integrarea europeană „nu se rezumă doar la armonizarea legislației”, ci reprezintă „un proces de transformare profundă a felului în care se guvernează această țară, în care lucrează instituțiile”. Spatari a identificat trei direcții principale de acțiune pentru perioada următoare.

Primul obiectiv, a explicat el, este accelerarea negocierilor de aderare și îndeplinirea criteriilor tehnice. „Știu că echipele din agenții, din ministere, au lucrat zile și nopți și weekend-uri la screening-ul bilateral cu Comisia Europeană. Acum următoarea etapă este armonizarea legislației, implementarea mecanismelor”, a menționat parlamentarul.

Cel de-al doilea obiectiv vizează reducerea decalajelor economice față de Uniunea Europeană. „Nivelul de dezvoltare economică măsurat în produs intern pe locuitor este încă insuficient pentru a asigura un standard de viață comparabil cu cel mediu din Uniunea Europeană. Trebuie să continuăm să investim, să creștem, să arătăm o dinamică de convergență”, a subliniat Spatari.

El a indicat domeniile prioritare în care țara trebuie să avanseze: „să investim în infrastructură durabilă, în digitalizare, în inovare”, precizând că aceste eforturi trebuie realizate „în parteneriat cu Uniunea Europeană, cu țările membre și cu instituțiile europene”.

În ceea ce privește cel de-al treilea obiectiv, Spatari a insistat asupra importanței unui proces participativ și transparent. „Trebuie să asigurăm un consens cât mai larg în societate pe procesul de integrare europeană, de aceea trebuie să asigurăm transparență, participare în acest proces”, a spus el.

Deputatul a afirmat că „integrarea europeană este mai mult decât un obiectiv politic, este o alegere de civilizație”. În opinia sa, Uniunea Europeană „este cel mai mare proiect de pace din istoria omenirii”, iar Republica Moldova trebuie să se înscrie deplin în această viziune.

Într-o notă simbolică, Spatari a amintit că ziua conferinței, 11 noiembrie, marchează atât sfârșitul Primului Război Mondial, cât și începutul sezonului de sărbători în Germania. „Este trecerea de la o Europă a conflictelor la Europa care celebrează cultura”, a remarcat el, adresându-se lui Hubert Knirsch, ambasadorul Republicii Federale Germania în Republica Moldova, care a avut și el un discurs la acest eveniment.

#aderare UE #Marcel Spatari

Numărul milionarilor din Republica Moldova a crescut anul trecut. Datele Serviciului Fiscal de Stat arată că 9 643 de persoane au declarat pentru 2025 venituri anuale de peste un milion de lei, cu 1 624 mai multe decât în anul precedent.

Cea mai mare sumă declarată de o singură persoană a fost de 169,6 milioane de lei. În total, milionarii au declarat venituri de 32,8 miliarde de lei și au achitat impozite în valoare de 2,3 miliarde de lei.

Cei mai mulți dintre milionari, 5 005 persoane, au declarat venituri între unu și două milioane de lei. Alte 2 992 de persoane au avut venituri cuprinse între două și patru milioane de lei, 698 – între patru și șase milioane, iar 464 – între șase și 10 milioane de lei. Totodată, 484 de persoane au declarat venituri de peste 10 milioane de lei.

Dintre cei 9 643 de milionari, 6 622 sunt bărbați și 3 021 sunt femei. Cea mai numeroasă categorie de vârstă este cea cuprinsă între 40 și 49 de ani, din care fac parte 3 351 de persoane. Cel mai tânăr milionar are 16 ani, iar cel mai vârstnic – 88 de ani.

Dividendele au fost principala sursă de venit a milionarilor, cu 13,45 miliarde de lei. Acestea au fost urmate de salarii, care au însumat 3,32 miliarde de lei.

În anul 2025, 211 159 de persoane fizice care nu desfășoară activități de întreprinzător au depus declarații de venit. În total, acestea au declarat venituri de 36,94 miliarde de lei, față de 31,12 miliarde de lei în 2024.

Impozitul pe venit declarat a ajuns la 3,41 miliarde de lei, comparativ cu 2,95 miliarde de lei în anul precedent. Salariile au rămas principala sursă de venit și au reprezentat 73,49% din totalul câștigurilor persoanelor fizice. Printre celelalte surse importante se numără dividendele și veniturile obținute din închirierea bunurilor imobile.

Totodată, 9 793 de persoane au beneficiat în 2025 de deduceri fiscale, în valoare totală de 112,55 milioane de lei. Cele mai solicitate au fost deducerile pentru studiile copiilor, serviciile medicale private și dobânzile achitate la creditele ipotecare pentru procurarea primei locuințe.

Peste 53 000 de contribuabili au folosit și mecanismul prin care pot direcționa 2% din impozitul pe venit către organizații necomerciale sau culte religioase. În total, au fost direcționate 28 de milioane de lei, cu 6,19 milioane de lei mai mult decât în anul precedent.