Maria Marunevici a fost o personalitate complexă, care a reușit să combine cariera științifică cu implicarea în politică. Maria Marunevici s-a născut la 25 octombrie 1937, în satul Comrat.

Maria Marunevici a susținut teza de doctor, întitulată „Locuințele tradiționale ale găgăuzilor”, iar în 1970 a obținut titlul de doctor în istorie și a devenit membru corespondent al Academiei de Științe a Moldovei. Activitatea sa științifică s-a concentrat pe istoria și cultura găgăuzilor. Maria Marunevici a publicat mai mult de 30 de lucrări științifice și a fost o figură cheie în organizarea mișcării sociale „Femeile Găgăuziei”.

În 2001, Maria Marunevici a stat la baza fondării Centrului de Cercetări științifice „Maria Marunevici”, numit în onoarea sa. Centrul editează publicații științifice, organizează mese rotunde, conferințe științifice și implementează o serie de proiecte multimedia privind studiul limbii, istoriei și culturii găgăuze.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Acest material a fost elaborat în cadrul proiectului „Gagauzia Dialogue”, implementat de CMI – Fundația pentru pace Martti Ahtisaari și finanțat de Suedia. Opiniile exprimate în materiale aparțin autorilor și nu reprezintă pozițiile CMI sau ale Suediei.

#Gagauzia #istorie #Maria Marunevici

Un beci istoric ar putea deveni atracție turistică în orașul Leova, după ce a fost descoperit în timpul lucrărilor de reconstrucție a trotuarelor. Intrarea în construcția subterană va fi conservată, iar pavajul va fi montat pe o placă provizorie din beton, astfel încât spațiul să poată fi păstrat și pus ulterior în valoare.

Anunțul a fost făcut sâmbătă, 7 noiembrie, de primarul orașului Leova, Alexandru Bujorean. Edilul a precizat că, după coordonarea cu Agenția Națională Arheologică, locul ar putea fi amenajat pentru a deveni un nou obiectiv turistic al orașului.

Menționăm că nu este prima descoperire de acest fel în Leova. Anul trecut, o altă construcție subterană a fost identificată în zona centrală a orașului, după prăbușirea unei plăci de beton în apropierea Casei de Cultură. La fața locului, specialiștii Agenției Naționale Arheologice au constatat că este vorba despre o pivniță boltită, construită din cărămidă, cu o vechime de peste 150 de ani.

Construcția include, pe lângă încăperea principală, o galerie descendentă care duce spre un nivel inferior. Potrivit arheologilor, structura este specifică pivnițelor și cramelor folosite în trecut pentru păstrarea alimentelor sau a butoaielor cu vin.