Curs valutar
  • EUR
    20.1525
    -0.0243%
  • USD
    18.2310
    0.3006%
  • RUB
    0.2215
    0.9932%
  • RON
    3.7670
    -0.1062%
  • UAH
    0.4011
    0.2493%

Toate știrile

16 noiembrie 2026

VIDEO Masă rotundă găzduită de APE – privind reziliența și securitatea Republicii Moldova

19 Mart. 2024, 17:14
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Realitatea.md
19 Mart. 2024, 17:14 // Actualitate //  Realitatea.md

După mai bine de doi ani de la declanșarea invaziei rusești în Ucraina, riscurile la adresa securității Republicii Moldova rămân în continuare mari. Dezinformarea este elementul-cheie al războiului hibrid dus de Rusia împotriva statului nostru. În acest context, Asociația pentru Politică Externă (APE) a organizat o masă rotundă cu tema: ,,Promovarea Securității și Rezilienței: Explorând perspectivele și strategiile în Educație și Practică”.

,,Mi se pare că e un subiect foarte important, îndeosebi, pentru viitorii specialiști din domeniul relațiilor internaționale, pentru ca aceștia să cunoască mecanismele și metodele, tacticile și posibilitățile de a te proteja de atacurile hibride, de amenințările cibernetice care devin tot mai întâlnite în ziua de azi. Cred că e foarte importantă promovarea tendințelor cheie și a cunoștințelor despre ce înseamnă securitatea astăzi, care sunt riscurile nemijlocite la adresa securității naționale și care sunt mecanismele pentru a deveni mult mai uniți, ca să putem face față principalelor riscuri și amenințări de securitate” – Natalia Stercul, directoare executivă APE.

Cea mai eficientă cale de prevenire și combatere a propagandei anti-occidentale pe timp de război informațional este informarea din surse sigure și veridice.

,,Această școală și în general, procesul de informare, de educație reprezintă un imperativ național. De ce? Pentru că suntem expuși în fiecare zi riscurilor, inclusiv mediatice, hibride. Prin educație, prin coeziune socială, prin informare , doar așa o să putem să ne mișcăm înainte. Un om informat are un viitor asigurat” – Viorica Țîcu, Directoare Programe Strategice, Institutul European de Studii Politice din Moldova. 

Expertul Ion Tăbîrță susține că în mod evident, Federația Rusă nu dorește ca cetățenii din R. Moldova să cunoască adevărata natură a relațiilor cu UE, dar și ce beneficii economice și sociale vin la pachet cu integrarea europeană a țării.

,,Din păcate, o parte din concetățenii noștri merg mai departe cu narativele informaționale ale propagandei rusești, care păstrează încă o serie din clișeile sovietice. De aceea, este nevoie de a forma o cultură de securitate în rândul societății moldovenești, dar în mod special a tinerilor, pentru că de opiniile lor, de modul cum vor gândi ei despre realitățile externe și despre relațiile R. Moldova, vom avea în viitor o anumită percepție, o anumită interpretare și un mod de a acționa aici, în interiorul R. Moldova” – a adăugat Ion Tăbîrță, directorul executiv al Centrului de Informare și Documentare NATO Chișinău. 

 În agenda discuțiilor a fost pusă și necesitatea înțelegerii interesului național al R. Moldova în contextul extinderii Uniunii Europene.

,,Aici, sigur că ar fi să ne găsim locul nostru în această regiune, să înțelegem cine ne sunt prieteni și cine sunt dușmani, și atunci, să avem anumite tactici, strategii cum acționăm cu fiecare, pornind de la ideea de bază – interesul național e să avem un stat sigur și atunci să vedem, cine ne ajută la această siguranță, securitate și stabilitate” – Elena Mârzac, Directoare Executivă, Platforma PISA.

Participanții Școalii pentru Securitate și Reziliență au avut oportunitatea unică de a cerceta și dezbate riscurile și provocările la adresa securității R. Moldova, într-un mediu interactiv și dinamic.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Acest reportaj este realizat în cadrul proiectului  ,,Școala pentru Securitate și Reziliență” implementat de către Asociația pentru Politică Externă (APE) și finanțat de către Divizia de Diplomație Publică a NATO.

Realitatea Live

16 Nov. 2026, 11:24
 // Categoria: Slider // Autor:  Victoria Laur
16 Nov. 2026, 11:24 // Slider //  Victoria Laur

Cu o cultură și tradiții vechi de sute de ani și cu oameni prietenoși, Polonia este recunoscută pentru contribuțiile sale semnificative la istoria europeană și mondială, fiind scena multor evenimente cruciale care au marcat istoria umanității.Populația Poloniei numără în prezent aproximativ 37 milioane de locuitori, care sunt concentrați, în principal, în orașe și municipii mai mari, precum capitala istorică Cracovia.

A fost prima țară din fostul bloc socialist care, după prăbușirea URSS, a început o tranziție pașnică de la socialism la democrație și la o economie de piață.

Primul pas a fost semnarea, pe 16 decembrie 1991, a Acordului European ce punea bazele asocierii dintre Polonia și Comunitățile Europene alături de statele sale membre. Momentul simbolic a fost depunerea de către Guvernul Poloniei, pe 8 aprilie 1994, la Atena, a cererii formale de aderare la Uniunea Europeană.

Referendumul de aderare la Uniunea Europeană, în Polonia, a avut loc în perioada 7-8 iunie 2003, când 77,45% dintre polonezi au votat în favoarea aderării. Alegătorii au fost întrebați simplu: „Aprobați aderarea Republicii Polonia la UE?”.

Statul a aderat în 2004, fiind cea mai populată și cea mai mare țară ca suprafață care a aderat la UE după acel an. Este membru al Spațiului Schengen din 21 decembrie 2007.

Aderarea la UE a adus țării fonduri structurale în valoare de aproximativ 164 de miliarde în anii 2004-2020, ceea ce a dus la o dezvoltare majoră a infrastructurii drumurilor, autostrăzilor, liniilor de canalizare și transportului public. Valoarea totală a exporturilor poloneze de produse a crescut de la aproape 59,7 miliarde de euro, anul aderării, la 285,8 miliarde de euro. După aderare s-a înregistrat o scădere masivă a ratei șomajului, trecând de la 19,5% în mai 2004 la 5,2% la sfârșitul lunii aprilie 2022.

PIB-ul Poloniei în 2004 era de aproximativ 213 miliarde de euro, cifră care a crescut tocmai la 684 de miliarde de euro în 2022. S-a triplat aproape și salariul cetățenilor, de la 550 euro în 2004, la 1350 de euro în 2022.

La capitolul investiții străine directe (ISD), țara a triumfat la propriu. De la 65 de miliarde de euro în 2004, la 210 miliarde de euro în 2022. Evident, speranța de viață a crescut semnificativ. În cazul bărbaților de la 71 de ani în 2004, la 74 de ani către 2022. Iar în cazul femeilor, de la 79 de ani în 2004, la 82 de ani în 2022.