La maternitatea din cadrul IMSP Spitalul Clinic Municipal „Gheorghe Paladi” din Chișinău, femeile nasc în condiții de confort și siguranță, iar asta datorită dotărilor realizate de Fondului Națiunilor Unite pentru Populație (UNFPA). Instituția medicală a beneficiat de echipamente de ultimă generație, servicii de care se bucură nu doar femeile din Republica Moldova, ci și refugiatele din Ucraina.

Alina Orlioglo a devenit mamă pentru a patra oară. Primele trei nașteri au avut loc în Ucraina, iar ultimul copil l-a adus pe lume la maternitatea Spitalului Clinic. Toate cheltuielele pentru asistenţa medicală la naştere şi după venirea pe lume a copilului au fost suportate de către Fondul ONU pentru Populație, ca parte a ajutorului umanitar în contextul războiului din Ucraina.

Proaspăta mămică recunoaște că avea emoții mari de a da naștere copilului într-o țară străină, însă totul a fost la cel mai înalt nivel, atât condițiile moderne din secție, cât și atitudinea medicilor.

„Toate servicile sunt gratuite, asta e cel mai important, atitudinea este una foarte bună. Nimeni nu îndrăznește să spună că uite tu ești din Ucraina și hai achită pentru servicii, totul e la nivel, este foarte plăcut. Nu știu ce mi-au făcut medicii aici, au fost ca îngerii mei păzitori, această naștere a fost super ușoară pentru mine”, povestește Alina, înainte să fie externată din maternitate.

La fel, datorită investițiilor Fondului ONU pentru Populație, nou-născuții aflați în condiții critice, vor avea șanse mai mari de supraviețuire datorită echipamentelor moderne instalate în unitățile de terapie intensivă din întreaga țară, susțin medicii maternității.

„Am primit toate aparatele necesare îngrijirii copiilor de la 500 de grame și a copiilor gravi din secția de reanimare. Asta sunt inclusiv incubatoarele termice care sunt indispensabile pentru îngrijirea copiilor prematuri. Am primit de asemenea ventilatoare care sunt indispensabile supraviețuirii acestor copii. Aceste aparataje sunt mai moderne, au funcții mai sofisticate și sunt cu mult mai fiziologice pentru acești copii. Serviciile pentru refugiați, serviciile perinatale, obstreticale și cele neonatale, or cele ginecologice sunt absolut gratuite”, ne povestește Dorina Rotaru, șefa departamentului neonatologie a centrului perinatal.

Pe parcursul anului 2022, UNFPA a dotat complet 22 de săli de naștere, care vor asigura venirea pe lume în siguranță a circa 15.000 de copii. Nou-născuții aflați în condiții critice vor fi salvați datorită echipamentelor moderne care vor fi instalate în unitățile de terapie intensivă a 8 spitale, iar 14 săli de operație vor fi complet modernizate. De asemenea, nouă sală dotată pentru intervenții ginecologice în cadrul Institutului Oncologic din o. Chișinău va reduce în jumătate timpul de așteptare pentru efectuarea operațiilor oncologice feminine.

Ca parte a răspunsului la criza umanitară, generată de războiul în Ucraina, UNFPA oferă suport amplu sistemului de sănătate reproductivă prin dotarea instituțiilor medicale cu echipament medical de ultima generație. Drept urmare, populația locală și refugiatele vor avea acces la servicii medicale de calitate. În plus, UNFPA a livrat resurse financiare în bugetul Companiei Naționale de Asigurări în Medicină (CNAM), pentru acoperirea serviciilor în domeniul sănătății reproductive acordate de prestatorii de servicii medicale, încadrați în sistemul asigurării obligatorii de asistență medicală, datorită acestui parteneriat, refugiatele din Ucraina beneficiază de servicii ginecologice și obstetrice gratuite.

#istorie #nasteri #refugiata din Ucraina #UNFPA

Marte nu este o planetă moartă: noi semne de activitate vulcanică au fost detectate pe „Planeta Roșie”, a cărei suprafață găzduiește cei mai mari vulcani din Sistemul Solar, ceea ce sugerează posibilitatea de apariție a vieții, informează AFP.

„Vulcanismul pe Marte a început în urmă cu 4,5 miliarde de ani și se observă, prin datarea lavei, că rata de erupție a scăzut mult de 2 miliarde de ani încoace, deși cele mai recente erupții au o vechime de câteva zeci de milioane de ani”, a explicat Daniel Mege de la Centrul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei Poloneze de Științe, cercetător la Universitatea Berna din Elveția și autorul principal al unui studiu publicat joi în revista Sciences Advances. Ar fi oare Marte, așadar, pe cale „să adoarmă” din punct de vedere vulcanic?

Pentru a afla mai multe informații, o echipă internațională, condusă de Alexander Trokhimovskiy de la Institutul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei de Științe din Rusia, a contribuit la apropierea ‘observațiilor geologice de observațiile atmosferice’, a subliniat Daniel Mege, scrie Agerpres.

Clorură de hidrogen

Pentru a răspunde acestor întrebări, oamenii ar trebui să călătorească pe Marte și să se apropie de Alba Mons. Pe suprafața din jurul acestui vulcan gigantic, al cărui crater are o circumferință de 1.600 de kilometri, au fost reperate fisuri ce datează din urmă cu 1 milion de ani – un interval infim prin prisma timpului geologic.

În același timp, la doi kilometri deasupra acestor fisuri, în atmosfera marțiană, sonda spațială Trace Gas Orbiter (TGO) din misiunea ExoMars a Agenției Spațiale Europene (ESA) a măsurat concentrația clorurii de hidrogen, un gaz de origine vulcanică.

În atmosfera marțiană, prezența acestui gaz variază în funcție de anotimp: concentrația atinge nivelul maxim în timpul iernii din emisfera nordică, apoi dispare aproape complet în timpul verii – un fenomen cauzat, cel mai probabil, de ciclurile prafului și ale apei de pe „Planeta Roșie”.

Însă oamenii de știință au detectat o excepție de la acest tipar: concentrații mari de clorură de hidrogen au fost măsurate și la începutul verii, deasupra unor fisuri vulcanice de pe pantele vulcanului Alba Mons.

„Colegii noștri care se ocupă de studierea atmosferei nu reușeau să explice această concentrație prin modelele chimice”, a dezvăluit Daniel Mege.

Acest specialist în geologie și planetologie s-a folosit atunci de „intuiția sa de geolog”.

Pe Terra, atunci când sunt analizate cele mai abundente gaze dintr-un vulcan activ, sulful este primul descoperit, abia apoi urmează clorura de hidrogen, în cantități mai mici. „Însă acest raport se inversează în perioadele de repaus ale vulcanilor”, a subliniat Daniel Mege.

„Mai știm, de asemenea, grație meteoriților marțieni căzuți pe Terra, că magma marțiană este de patru ori mai bogată în clorură decât magma terestră”, a adăugat el.

Încă din acest stadiu al cercetărilor, o concluzie se impune: cercetătorii tocmai au detectat un semnal al vulcanismului latent.

„Marte nu este o planetă moartă din punct de vedere geologic în profunzimile sale, ci se află pur și simplu în stare de somn”, a rezumat ESA într-un comunicat.

Circulație hidrotermală

Această concluzie deschide noi perspective legate de apariția vieții pe Marte, o chestiune care preocupă comunitatea științifică de multă vreme.

Atmosfera planetei Marte este extrem de ostilă vieții terestre, atât din cauza temperaturilor scăzute, cât și a radiațiilor ridicate. Însă situația ar putea fi diferită sub scoarța marțiană.

„Atunci când ai un sistem magmatic, există o circulație hidrotermală care se declanșează. Este vorba despre apa caldă din adâncime, vapori care urcă prin fisuri până la suprafață. De altfel, într-un astfel de cadru noi credem că viața a apărut pe Terra. Avantajul acestor sisteme hidrotermale este că poți avea condiții de temperatură, de presiune, care sunt stabile în timp și independente de ceea ce se petrece în atmosferă. Or, scoarța marțiană și scoarța terestră au aproape aceeași compoziție, același tip de roci. A fost nevoie de doar câteva milioane de ani pentru ca viața să apară pe Terra, putem să ne imaginăm că același lucru s-ar putea întâmpla și pe Marte”, a sugerat Daniel Mege.

„Marea întrebare de acum înainte este următoarea: oare această viață a putut să se dezvolte și să se mențină pe termen lung, chiar până în zilele noastre? Răspunsul, așa cum se întâmplă adeseori, va veni odată cu trecerea timpului”, a concluzionat autorul principal al studiului.