Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

31 octombrie 2026

VIDEO Medvedev, despre reintroducerea pedepsei cu moartea: „Au mai existat astfel de perioade în istoria țării noastre”

25 Mart. 2022, 08:58
 // Categoria: Uncategorized // Autor:  Redacția Realitatea
25 Mart. 2022, 08:58 // Uncategorized //  Redacția Realitatea

Vicepreședintele Consiliului de Securitate, Dmitri Medvedev, a declarat că nu există restricții privind returnarea pedepsei cu moartea în Rusia. Totul va depinde de situația actuală – moratoriul poate rămâne dacă totul este calm sau poate fi revizuit.

„Este o problemă foarte complexă…ideologică, filosofică, morală. Puteți avea diferite atitudini față de pedeapsa cu moartea. Desigur, punctele de vedere au fost întotdeauna opuse. Dar, cel puțin acum putem spune următoarele: motivul pentru care luarea unor decizii ale Curții Constituționale, dincolo de orice îndoială, a devenit participarea țării noastre la convențiile Consiliului Europei. Acum aceste convenții și-au pierdut puterea pentru noi”, a spus sursa.

El a subliniat că la această temă există explicațiile Curții Constituționale.

„Și aceasta este o decizie suverană, chiar nu are nicio legătură directă cu participarea la Consiliul Europei. Deși, nu există nicio îndoială că poate fi o legătură internă. Acum nu sunt restricții în acest sens, dar este o problemă complexă care se referă nu numai la componența juridică, dar și la cea morală. Deoarece chiar și sursele canonice principale ale diferitelor religii răspund la această întrebare în moduri foarte diferite”, a spus Medvedev.

Vicepreședintele Consiliului de Securitate a amintit că în Europa s-a renunțat la aplicarea pedepsei cu moartea, Rusia a făcut-o, dar în SUA și China nu au refuzat. Ca și în alte țări pentru cei care au comis fapte deosebit de grave, în primul rând crime, potrivit ria.ru

„Dar dacă revenim la situația actuală, este așa: au dispărut temeiuri internaționale, există poziții juridice interne ale Curții Constituționale. Aceste poziții juridice se bazează pe ordinea actuală, pe situația criminalității. Dacă totul va fi calm, atunci aceste poziții juridice pot rămâne la fel cum erau. Dar, nu sunt eterne, dacă se schimbă ceva în viața societății, atunci acestea pot fi și ele revizuite”, a spus Medvedev.

El a explicat că până și deciziile Curții Constituționale se pot schimba.

„Pentru că nici măcar deciziile Curții Constituționale nu sunt sfinte Scripturi, ele se pot schimba. Și au existat astfel de perioade în istoria țării noastre. Permiteți-mi să vă reamintesc că după război, Uniunea Sovietică a abolit aplicarea pedepsei cu moartea. Nu a durat mult. Destul de repede, pedeapsa cu moartea a fost restabilită. Acest lucru s-a datorat creșterii mari a crimelor. Ce se va întâmpla în viitor, nu știu”, a conchis el.

Anterior, Medvedev, comentând cu privire la suspendarea calității de membru al Rusiei la Consiliul Europei, a spus că aceasta este „o bună oportunitate de a restabili o serie de instituții importante pentru prevenirea crimelor deosebit de grave din țară – precum pedeapsa cu moartea pentru cei mai periculoși criminali”.

Șeful Consiliului pentru Drepturile Omului, Valery Fadeev, a declarat pentru RIA Novosti că problema reîntoarcerii pedepsei cu moartea în țară ar putea apărea în timpul anchetei crimelor de război.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.