Comisia Electorală Centrală (CEC) a dat start campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale și referendumul constituțional republican din 20 octombrie 2024, chiar la miezul nopții, printr-un video informativ. În context, Comisia cheamă concurenții electorali să desfășoare o campanie electorală în strictă conformitate cu prevederile legislației electorale.

„Am încrederea că această campanie începe cu responsabilitate și respect față de cetățenii Republicii Moldova”, declară președinta CEC, Angelica Caraman.

CEC atenționează că în perioada campaniei electorale este interzisă publicitatea politică și e permisă doar cea electorală pentru candidații și participanții la referendum înregistrați decătre CEC.

„Noi, membrii Comisiei, îndemnăm toate partidele politice și candidații să promoveze o campanie corectă, bazată pe idei și propuneri constructive pentru viitorul țării noastre”, a spus Mircea Catîrău, membru CEC.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, au ținut să se adreseze observatorilor și jurnaliștilor moldoveni.

„Rog fornizorii de servicii media, jurnaliștii de investigație și observatorii să analizeze și să raporteze corect toate cazurile de finanțare ilegală a campaniei electorale. Doar împreună cu voi și cu fiecare alegător onest putem preveni combate și sancționa aceste vicii ale procesului electoral”, a conchis Postica.

Ultima zi de depunere a documentelor este astăzi, 20 septembrie 2024.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Până joi, 19 septembrie curent, CEC a înregistrat patru candidați la funcția de președinte al Republicii Moldova, alte cinci dosare se află în examinare. La fel, CEC a înregistrat zece participanți la referendum, alte două dosare se află în examinare. Candidații și participanții la referendum, dosarele cărora se află în proces de examinare, vor începe campania electorală la data înregistrării de către CEC.

Începe campania electorală pentru referendumul și alegerile pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova

#20 octombrie #Alegeri prezidentiale #membri CEC #mesaje #Moldova #referendum

Kaja Kallas, șefa diplomației europene, susține că Uniunea Europeană ar trebui să interzică comerțul cu așezările israeliene din Cisiordania.

O interdicție la nivelul UE privind comerțul cu așezările israeliene ilegale ar reprezenta o „poziție de principiu” pe care ar trebui să o adopte Uniunea, a declarat Kaja Kallas, șefa diplomației UE, comparând așezările ilegale din Cisiordania cu ocupația Crimeei de către Rusia, potrivit POLITICO, relatează Mediafax.

„Dacă luăm exemplul ocupării Crimeei, atunci a fost foarte clar: este ilegal, nu recunoaștem acest lucru, ceea ce înseamnă că oprim comerțul cu orice produse provenite din Crimeea”, a declarat Kallas într-un interviu acordat ziarului Irish Times și publicat vineri.

„Ar trebui să avem aceeași poziție de principiu, știm că este ilegal, toată lumea este de acord, așa că ar trebui să încetăm comerțul cu teritoriile ocupate”, a adăugat șefa diplomației europene.

Misiunea Israelului pe lângă UE și NATO a calificat aceste declarații drept „extrem de regretabile”.

„Mai ales astăzi, în ajunul Anului Nou evreiesc, este greu de crezut că [ea] ar face o paralelă directă între Zidul de Vest și Cartierul Evreiesc din Ierusalim și situația din Crimeea, indiferent de viziunea sa personală asupra lumii”, a declarat misiunea Israelului.

Kallas susține de mult timp sancțiunile comerciale

Kaja Kallas a susținut, timp de mai mult timp, eforturile statelor membre de a exercita presiuni asupra Comisiei Europene pentru interzicerea comerțului cu teritoriile ocupate ilegal de Israel.

Subiectul a devenit unul dintre punctele de dispută dintre Kallas și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în condițiile în care statele membre au poziții diferite asupra sancțiunilor împotriva Israelului.

Până acum, poziția fermă a Kajei Kallas nu a reușit să determine Comisia Europeană să propună o astfel de interdicție. În luna iulie, doar o minoritate dintre miniștrii de Externe ai UE au cerut Comisiei să propună măsuri pe care statele membre să le supună la vot.

Mai multe țări, printre care Olanda, Belgia și Suedia, au susținut restricții la nivelul întregului bloc. Republica Cehă a spus că se va opune oricăror noi sancțiuni, iar asta a împiedicat obținerea unanimității între statele membre.

Marți, opt țări din UE, printre care Franța, Spania și Irlanda, s-au alăturat Regatului Unit și Canadei pentru a impune sancțiuni comerciale asupra așezărilor israeliene.

„Toate statele membre ale UE sunt de acord că așezările israeliene din Cisiordania sunt ilegale în conformitate cu dreptul internațional”, a declarat Kallas după anunț.