Ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco, consideră că în spatele alertelor cu bombă care au parvenit marți la mai multe instituții din țară stă fostul lider democrat Vlad Plahotniuc. Declarațiile sunt făcute de către oficial în contextul emiterii mandatului de arest pentru 30 de zile pe numele omului de afaceri care a părăsit țara.

Litvinenco susține că și în 2019 au avut loc situații similare, care ar fi fost organizate de Plahotniuc. Conform lui, înainte de a cădea regimul democrat, fostul lider al PDM ar fi lansat amenințări false similare la mai multe instituții, inclusiv la Parlament.

„Metodele banditești în a acționa nu se schimbă odată cu trecerea timpului. Vă amintiți de ziua de 7 iunie 2019, când Plahotniuc, nevrând să accepte debarcarea sa de la butoanele puterii, organiza tot felul de alerte cu bombă în Parlament și în alte instituții ale statului? Apoi iată – azi judecătoria Ciocana examinează cererea procurorilor de arestare a lui Plahotniuc și asistăm din nou la aceeași alertă cu bombă. Bine că s-au mai schimbat lucrurile între timp, astfel încât combinațiile șmecherilor să fie date peste cap. Pe de altă parte, probabil că trebuie de venit cu măsuri suplimentare pentru ca răspunderea pentru astfel de perversiuni să fie pe potriva gravității faptei comise”, susține Litvinenco.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Marți la mai multe instituții din Republica Moldova, inclusiv la toate judecătoriile din capitală, Parlament și Guvern, au parvenit mesaje despre faptul că sunt minate. Serviciile speciale au intervenit pentru a verifica dacă există obiecte explozibile.

În același timp, marți, Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, a emis mandat de arest pe numele lui Vladimir Plahotniuc. Purtătoarea de cuvânt a Procuraturii, Mariana Cherpec, a precizat pentru Realitatea că este vorba despre dosarul Metalferos.

#alerte cu bombă #Litvinenco #ministrul Justitiei #Plahotniuc

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.