Mii de studenți greci s-au adunat joi, 11 ianuarie, în Atena și în alte orașe din Grecia pentru a exprima nemulțumirea față de reformele planificate în sistemul educațional. Guvernul condus de premierul Kyriakos Mitsotakis, aflat la conducere pentru al doilea mandat, intenționează să prezinte luna aceasta în parlament un proiect de lege care ar permite funcționarea universităților private în țară. Aceste instituții private ar opera ca filiale ale universităților străine, conform declarațiilor oficiale ale guvernului de la Atena.

Cu toate acestea, mulți protestatari susțin că introducerea universităților private va diminua valoarea diplomelor obținute la instituțiile de învățământ publice din Grecia. Există îngrijorări că sistemul privat va exclude studenții care nu își pot permite costurile implicate. Participanții la proteste se tem că schimbarea propusă va afecta șansele lor de a găsi un loc de muncă după absolvire.

În ciuda caracterului în mare parte pașnic al protestelor, la Atena au avut loc incidente scurte între manifestanți și forțele de poliție, care au folosit gaze lacrimogene.

Universităţile din Grecia sunt instituţii finanţate de guvern, unde frecventarea este gratuită de zeci de ani.

domeniul educaţiei, în ciuda opoziţiei acerbe a studenţilor şi a profesorilor. Guvernul lui Mitsotakis, care se bucură de o majoritate parlamentară, a argumentat că reforma ar susţine economia prin atragerea înapoi a unei părţi din cei aproximativ 40.000 de studenţi care studiază acum în străinătate şi ar inversa exodul cadrelor universitare provocat de criza datoriilor din 2010-2018.

Programele de studii ale universităţilor private ar urma standarde academice foarte stricte, a afirmat guvernul săptămâna trecută, adăugând că reforma ar elibera, de asemenea, universităţile publice de birocraţie şi ar stimula autoguvernarea acestora.

#Grecia #proteste #Studenti #Universitati

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.