Agricultura Republicii Moldova se află într-un moment de răscruce, cu provocări semnificative generate de schimbările politice și economice din ultimii ani. O spune ministra agriculturii și industriei alimentare, Ludmila Catlabuga. Potrivit ei, țara trebuie să facă o tranziție esențială pentru a se alinia standardelor Uniunii Europene, ceea ce implică ajustarea politicilor și practicilor agricole. Declarațiile au fost făcute la dezbaterea publică: „Agricultura Moldovei în contextul integrării europene”, organizată de Agenția de presă IPN.

„Preluând niște grajduri vechi, post sovietice, am încercat să le reconstruim, să le modernizăm ca să putem atinge standarde, calitate, siguranță”, a spus Catlabuga, în calitate de tânăr fermier, care a ales să rămână în țară și să inițieze o afacere în sectorul zootehnic.

În opinia sa, acum, când Republica Moldova are statutul de țară candidat de aderare la Uniunea Europeană, sunt necesare eforturi suplimentare pentru dezvoltarea ramurii. La elaborarea politicilor în agricultură sunt implicați experți, reprezentanți ai autorităților publice, dar și fermierii. Scopul autorităților este de a elabora politici ajustate realităților din Republica Moldova. Ministra agriculturii consideră că este un proces dificil să atingi acele performanțe care sunt în țările Uniunii Europene, dar fermierii care au fost în acele state cunosc despre beneficiile care există acolo. La acest nivel își propune să ajungă și Republica Moldova, spune ministra.

În altă ordine de idei, Catlabuga a declarat că un scop este dezvoltarea culturii alimentare, prin susținerea și promovarea produsului autohton, așa cum este în multe țări europene. „Vorbim despre acel sentiment de produs local: aici creștem, aici producem, aici vindem”, a notat ministra.

Potrivit ei, este foarte important ca produsele din câmp să ajungă pe rafturile magazinelor, fiind de calitate și în volume necesare pentru a satisface cererea, în primul rând, a pieței interne, a consumatorului local. Ulterior, cu siguranță urmează să promovarea produselor moldovenești pe piețele externe, care oferă oportunități mari agricultorilor, dar și provocări enorme.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Dezbaterea publică la tema: „Agricultura Moldovei în contextul integrării europene” este organizată în cadrul proiectului „Agenția de presă IPN pentru coeziune socială și Moldova pro-europeană”, finanțat de către IMS.

#agricultura #dezbatere #Ludmila Catlabuga #Moldova

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.