Malul Nistrului din Ustia, Dubăsari, a fost închiriat de un agent economic. Acum, teritoriul de unde ani la rând pescarii își lansau bărcile este îngrădit, iar oamenii protestează.

Ei spun că dacă situația nu se va soluționa, vor fi nevoiți să treacă pe teritoriul controlat neconstituțional, unde se află stații de lansare, deoarece cele mai apropiate au devenit teritorii private.

Potrivit martorilor oculari, terenul a fost închiriat de o persoană privată, însă în cei câțiva ani de închiriere, teritoriul așa nu a fost îngrijit, transmite NOI.MD.

„De mai bine de 20 de ani, lansăm bărcile în același loc, pe teritoriul pe care astăzi l-am găsit împrejmuit. Persoana care a închis accesul pe acest teritoriu, este chiriașul terenului, care se află mai sus de drumul pe care obișnuiam să venim aici. De asemenea, noi am aflat că acesta a reușit să închirieze și teritoriul drumului, care este unul public. Ne aflăm într-o dilemă. Nu știm cum să folosim în continuare râul, pentru că plătim, efectuăm revizia tehnică, avem dreptul să ieșim pe râu cu bărcile noastre. Dar acum ne-am pomenit în situația că nu mai avem pe unde să ieșim pe râu. Pe o suprafață mare de aproximativ 50-60 de metri este imposibil să cobori de pe partea Moldovei, deoarece chiar dacă am putea undeva, aceste locuri sunt deja terenuri private. Iar unele coborâri nu sunt preconizate pentru mijloace de înot mari. Acesta era singurul loc de unde bărcile puteau fi lansate pe râu. În acest sens, suntem foarte nemulțumiți, iar această persoană, care a blocat totul, nici măcar nu poate explica motivul. El închiriază acest teritoriu de aproximativ 12-13 ani și de atunci nu a făcut nimic pe el, nu îngrijește deloc acest spațiu. Credem că aceasta este o încălcare a legii” a declarat unul dintre deținătorii de transport acvatic nemulțumiți”, relatează pescarii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Oleg Vizitev a povestit că pescuiește pe Nistru de 10 ani și întotdeauna folosea barajul, iar persoana care a închiriat terenul, a limitat accesul. „Din câte îmi amintesc – 25 de metri de la apă el nu avea dreptul să blocheze accesul. Și mai există și drumul pe care l-a blocat. La cererea de a prezenta documentele, el mereu găsește diferite motive de a evita acest lucru”, afirmă protestatarul.

Un alt martor afirmă că, deoarece drumul este îngrădit, oamenii nu pot ajunge la plajă, iar în caz de necesitate, nici ambulanța și nici pompierii nu vor putea trece.

La solicitările jurnaliștilor de a comenta situația, Agenția Apele Moldovei i-a direcționat la Moldsilva. „Ar fi mai bine să-l contactați pe primar și el vă va explica mai detaliat care este situația”, au declarat responsabilii de laMoldsilva.

Nici proprietarul terenului nu a vrut să ofere comentarii, pe când primatul din Ustia a sugerat că transportul acvatic poate fi lansat și din Holercani.

#Nistru #pescari #primaria #teren privat #Ustia

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.