Parlamentarii de la Chișinău au ținut un minut de reculegere în memoria victimelor de la Vinița. Igor Grosu a informat deputații despre atac și despre numărul victimelor, solicitând colegilor să comemoreze persoanele decedate.

Șeful Legislativului a precizat că eveniment a avut loc la 100 de kilometri de hotarul țării noastre. El a menționat că distanța este similară cu cea dintre Chișinău și Bălți.

„La 100 de kilometri de hotarul nsotru. Imaginați-vă că asta e distanța de aici până la Leova, Bălți, Comrat. Ne-am imaginat? Și la 500 de kilometri de linia frontului. Trei copii, părinți, civili care se duceau la serviciu, la spital, unde vreți. Un război nedrept, în care mor civili, copii nevinovați. Propun să păstrăm un minut de reculegere, vă rog”, a spus Grosu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

După ce deputații au comemorat victimele de la Vinița, cu mică pauză, parlamentarii au continuat să voteze proiectele de lege rămase pe agenda ședinței.

Centrul orașului Vinița a fost atacat joi cu patru rachete. Au decedat 22 de persoane, inclusiv trei copii, iar aproape 100 de oameni au fost răniți, conform Hromadske.

#atac la Vinița #minut de reculegere #războiul din Ucraina #sedinta parlamentului #Vinita

Uniunea Europeană se confruntă cu o criză a prețurilor la energie, pe fondul perturbărilor de pe piețele petrolului și gazelor provocate de războiul din Iran. Comisarul european pentru Energie, Dan Jorgensen, le-a transmis miniștrilor Energiei din statele membre că guvernele ar trebui să ia în calcul măsuri pentru reducerea consumului de gaze naturale și electricitate, scrie adevărul.ro.

„Ne confruntăm cu o criză a prețurilor legată de o criză a aprovizionării”, a transmis Jorgensen, într-o scrisoare adresată miniștrilor europeni.

Potrivit Reuters, Europa este puternic dependentă de importurile de petrol și gaze, iar perturbarea transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz pune presiune suplimentară asupra piețelor internaționale. Prin acest coridor trece în mod normal o parte semnificativă din comerțul mondial cu petrol și gaze naturale lichefiate.

Deocamdată, Uniunea Europeană nu se confruntă cu o lipsă de gaze, însă prețurile ridicate complică eforturile statelor membre de a-și reface rezervele înaintea iernii. Depozitele europene sunt în prezent mai puțin umplute decât în aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce crește presiunea asupra guvernelor pentru pregătirea sezonului rece.

Jorgensen susține că UE este mai bine pregătită decât în criza energetică din 2021, când reducerea livrărilor rusești a provocat presiuni majore asupra pieței europene. Capacitatea mai mare de import de gaze naturale lichefiate, dezvoltarea energiei regenerabile și reducerea consumului de gaze sunt printre factorii care au îmbunătățit situația.

Comisarul european le-a cerut statelor să continue pregătirile și să ia în calcul măsuri care să sprijine umplerea depozitelor de gaze sau să reducă cererea de gaze și electricitate atât timp cât situația o impune. Printre exemplele menționate se numără limitarea temperaturilor în clădirile publice, restricționarea încălzirii spațiilor exterioare și oprirea iluminatului public care nu este necesar.

Criza energetică este legată de conflictul din Orientul Mijlociu și de perturbările transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz, o rută esențială pentru comerțul mondial cu energie. Traficul navelor prin strâmtoare a scăzut puternic în ultimele săptămâni, deși unele exporturi de petrol continuă.