Curs valutar
  • EUR
    20.1089
    0%
  • USD
    17.9200
    0%
  • RUB
    0.2197
    0%
  • RON
    3.7663
    0%
  • UAH
    0.3945
    0%

Toate știrile

07 noiembrie 2026

VIDEO Moartea ciudată a pompierului care ridicase autorizația staţiei GPL din Crevedia: „Motocicleta a fost aranjată”

04 Sept. 2023, 16:19
 // Categoria: În Lume // Autor:  Elena Putregai
04 Sept. 2023, 16:19 // În Lume //  Elena Putregai

Pompierul care ridicase în 2020 autorizația staţiei GPL din Crevedia a murit într-un accident de motocicletă sâmbătă, 2 septembrie 2023, la o săptămână de la exploziile devastatoare din Dâmbovița. Presa română scrie că bărbatul se afla la prima sa lecție de motocicletă, alături de instructorul său (60 de ani), și și-a pierdut viața într-un accident ciudat produs într-un poligon pentru motociclete din comuna Ulmi. Instructorul a scăpat cu viață, dar este rănit.

Autoritățile noastre – alarmate de exploziile stației GPL din România? Vor verifica benzinăriile!

Din câte se pare, elevul-pompier nu purta cască de protecție, iar la fața locului nu se observă urme de frânare.

Secretarul de stat MAI Raed Arafat a ținut să stingă din fașă teoriile conspirației în ceea ce privește accidentul.

„Ca să facem puțină lumină, să nu intrăm în conspirații ca să spunem că cineva i-a făcut ceva, vreau să fac câteva precizări: domnul colonel era la prima lecție pe motocicletă, era cu instructorul pe motocicletă, fără cască, din ce am înțeles, nu știu dacă e adevărat. A accelerat și a intrat într-un perete. Deci nu l-a lovit nimeni, nu a intrat nicio mașină în el. Din păcate, noi am pierdut un om care rămâne coleg al pompierilor, dar aici nu putem să speculăm”, a spus Raed Arafat în timpul conferinței de presă de duminică, cu referire la moartea pompierului Bogdan Georgian Pușcoi.

La fața locului au ajuns de urgență echipajele de la ambulanță, dar pentru pompier nu s-a mai putut face nimic.

„La data de 2 septembrie a.c., polițiștii rutieri au fost sesizați cu privire la producerea unui eveniment rutier în poligonul auto din localitatea Ulmi. Din primele date, se pare că un bărbat de 50 de ani, care s-ar fi deplasat pe motocicletă alături de un alt bărbat de 60 de ani, s-ar fi izbit de zidul unui gard. Din nefericire, s-a constatat decesul bărbatului de 50 de ani, celeilalte persoane fiindu-i acordate îngrijiri medicale. Polițiștii efectuează cercetări pentru stabilirea cu exactitate a tuturor împrejurărilor producerii evenimentului”, anunță IPJ Dâmbovița.

Speculațiile oamenilor: coincidența este considerată prea mare

Bogdan Georgian Pușcoi este considerat martor-cheie în dosarul Crevedia deoarece a fost pompierul care ridicase autorizația de funcționare a stației GPL, în 2020. De atunci, firma își restrânsese activitatea cu publicul la punctul de lucru, dar efectua în continuare operațiuni periculoase – care au dus la tragedia din 26 august 2023, soldată deja cu patru morți și aproape 60 răniți.

„Părerea mea este că motocicleta a fost <aranjată> în care vizatul principal a fost colonelul iar instructorul îl putem socoti la victime colaterale. Bine, o să-mi comenteze cineva cum a fost posibil să se umble la motocicletă, vă răspund <așa bine>, precum se umblă la frânele unei mașini. Această nu mai este o coincidență despre care se vorbește tot mai des în ultimul timp atunci când se întâmplă câte un eveniment iar evenimente au cam fost: Colectiv (cu multe victime), s-a încercat să se repete la celălalt club Bamboo (nu sunt sigur) cazul Condrea etc”, a spus Dănuț Costisanu pe Facebook.

„V-am spus că e MAFIE. V-am arătat conexiunile cu rușii ale firmei de la Crevedia. Omul care a retras autorizația stației GPL de la Crevedia a murit ieri dimineața, într-un “accident” de motocicletă. Bogdan Georgian Pușcoi este fost șef al Serviciului Prevenire, din Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Basarab” al județului Dâmbovița, el este cel care a ridicat autorizația de funcționare a stației GPL din Crevedia. El și-a pierdut viața ieri, în poligonul de la Ulmi, poligon utilizat de către elevi şi instructori de la şcoala de şoferi pentru categoria A. El făcea şcoala de conducători pentru motociclete. Instructorul său a fost grav rănit, după ce motocicletă s-a izbit de un zid”. – Ioana Constantin / Facebook.

„E MAFIE. Dar nu orice mafie. E mafie rusească, cu legaturi puternice cu Georgia și Serbia”, a spus alt internaut.

Realitatea Live

07 Nov. 2026, 15:52
 // Categoria: Societate // Autor:  Daniela Baranovschi
07 Nov. 2026, 15:52 // Societate //  Daniela Baranovschi

Viitorii profesori ar putea începe practica pedagogică încă din primul semestru de facultate, iar la absolvire ar urma să susțină o probă de predare. Schimbările fac parte dintr-un nou model de formare a cadrelor didactice, propus de Ministerul Educației și Cercetării, care pune mai mult accent pe experiența din școli și pe pregătirea practică a studenților.

Potrivit proiectului, studiile universitare pentru viitorii pedagogi ar urma să aibă o structură comună, indiferent de instituția în care învață, și să îmbine cinci componente: pregătirea de specialitate, didactica disciplinei, psihopedagogia, practica pedagogică și cercetarea educațională. Astfel, studenții nu s-ar limita la acumularea cunoștințelor teoretice, ci ar învăța și cum să le aplice la clasă. De exemplu, după ce studiază o metodă de predare, ar putea să o testeze în timpul practicii, să observe reacțiile elevilor și să analizeze ce trebuie îmbunătățit la următoarea lecție.

Un rol important în acest proces ar urma să-l aibă mentorii din școli și grădinițe. La început, studenții ar asista la lecții, apoi ar preda anumite secvențe sub îndrumarea unui profesor cu experiență, iar treptat ar ajunge să susțină ore de sine stătător. Pentru ca acest lucru să fie posibil, proiectul prevede crearea unei rețele naționale de instituții de învățământ în care viitorii profesori să-și desfășoare practica. Mentorii și cadrele universitare ar planifica împreună activitățile, ar urmări lecțiile și ar evalua evoluția studenților.

Pe lângă pregătirea pentru predare, viitorii pedagogi ar urma să învețe cum să asigure incluziunea și siguranța copiilor, cum să le susțină bunăstarea și cum să folosească responsabil tehnologia și inteligența artificială. Experiențele din școli ar fi analizate și în cadrul unor seminare, unde studenții ar discuta despre dificultățile întâlnite și despre soluțiile pe care le pot aplica.

Proiectul a fost prezentat și discutat în cadrul unor consultări publice organizate de MEC la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, Universitatea de Stat din Moldova și Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți. La evenimentul de la UPS „Ion Creangă”, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a declarat că pregătirea universitară trebuie să fie mai apropiată de realitățile din școli, iar colaborarea dintre universități și instituțiile de învățământ trebuie consolidată.

„Ne dorim ca viitorii profesori să beneficieze de o pregătire cât mai apropiată de realitățile din școală. De aceea, este important să oferim mai mult spațiu practicii pedagogice și să consolidăm colaborarea dintre universități și instituțiile de învățământ. Consultările publice reprezintă o oportunitate de a colecta propuneri pentru îmbunătățirea Concepției, iar în următoarele săptămâni vom continua acest proces și vom prezenta o propunere de plan-cadru pentru dezbateri”, a spus ministrul.

La rândul său, directoarea Institutului Național pentru Educație și Leadership, Viorica Andrițchi, a explicat că practica va fi pusă în centrul pregătirii viitorilor educatori, învățători și profesori.

Concepția prevede trei ani de studii de licență și doi ani de master. Absolvenții de licență ar putea preda în învățământul primar și gimnazial, însă ar trebui să finalizeze un master profesional cu profil didactic în cel mult cinci ani de la prima angajare. Pentru a preda la liceu, diploma de master ar fi obligatorie.

Accesul în profesie ar urma să fie posibil și pentru absolvenții altor domenii, prin intermediul modulului psihopedagogic, al programelor de calificare sau recalificare și al masteratelor didactice complementare.

Noul model ar urma să fie aplicat treptat, începând cu studenții admiși în anul universitar 2027–2028. Cei care sunt deja înscriși la studii ar urma să le încheie conform cerințelor actuale. Proiectul Concepției a fost publicat pentru consultări la 21 octombrie.

Documentul a fost elaborat după analiza programelor de studii de la cele trei universități din țară și a unor modele de formare din Austria, Estonia, Finlanda și Elveția. MEC a luat în calcul și experiența profesională a peste 1.000 de absolvenți ai programelor din domeniul științelor educației. Analiza a arătat că pregătirea viitorilor profesori diferă de la o universitate la alta, iar unii absolvenți, chiar dacă au rezultate academice bune, întâmpină dificultăți atunci când trebuie să aplice teoria în fața unei clase de elevi.

Reforma este însoțită și de măsuri de sprijin pentru tinerii care aleg profesia didactică. De la 1 septembrie 2026, bursele au fost majorate cu 40%, iar tinerii specialiști eligibili, repartizați în funcții didactice, pot beneficia de indemnizații de până la 375.000 de lei, precum și de mentorat și reducerea normei didactice în primii ani de activitate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!