La 29 iulie 1994, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Constituția Republicii Moldova. De atunci, Legea supremă a țării a fost supusă mai multor modificări, una dintre care s-a produs la 25 iulie 2003: Autonomia găgăuză a obținut garanții constituționale.

Procesul a început în 2001, când Parlamentul a transmis Comisiei de la Veneția o inițiativă care viza competențele autonomiei într-un nou proiect al Legii Supreme. În martie 2002, un grup de raportori a susținut introducerea în Constituție a prevederilor Legii privind statutul Gagauz-Yeri, iar pe 25 iulie 2003, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat decizia pentru modificare a Constituției cu 76 de voturi din 101.

Potrivit articolului 111 din Constituție, Găgăuzia este o unitate teritorială autonomă cu un statut juridic special, care, fiind o formă de autodeterminare a găgăuzilor, este parte integrantă și inalienabilă a Republicii Moldova.

Potrivit legii, pe teritoriul unităţii teritoriale autonome Găgăuzia sunt garantate toate drepturile, obligațiile şi libertăţile prevăzute de Constituţia şi legislaţia Republicii Moldova. Aici activează organe reprezentative şi executive așa ca Bașcanul, Adunarea Populară, Comitetul executiv, iar pământul, subsolul, apele, regnul vegetal şi cel animal, dar și alte resurse naturale aflate pe acest teritoriu sunt proprietate a poporului Republicii Moldova şi constituie totodată baza economică a Găgăuziei.

Legea organică ce reglementează statutul special al unităţii teritoriale autonome Găgăuzia poate fi modificată cu votul a cel puțin 61 de deputați în Parlament. Proiectul de modificare a legii, ca și alte proiecte de legi care vizează UTA Găgăuzia, se va consulta prealabil cu Adunarea Populară a Găgăuziei.

Multe organizații europene de apărare a drepturilor omului, dar și istoricii consideră autonomia găgăuză drept model de succes pentru rezolvarea conflictelor etnice.

Vasile Șova, fost vicepremier pentru reintegrare: „Parlamentul a adoptat principalele prevederi ale acestei legi în calitate de prevederi constituționale, ceea ce, în opinia mea, a fost o decizie foarte importantă, din punct de vedere al consolidării stabilității și securității în sudul țării. Nu doar în autonomie, ci în general, în stat”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Acest material a fost elaborat în cadrul proiectului „Gagauzia Dialogue”, implementat de CMI – Fundația pentru pace Martti Ahtisaari și finanțat de Suedia. Opiniile exprimate în materiale aparțin autorilor și nu reprezintă pozițiile CMI sau ale Suediei.

#Constitutie #Gagauzia #istorie #Moldova

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.