Viceprim-ministra pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, se află joi și vineri la Bruxelles, unde, împreună cu alți reprezentanți ai instituțiilor publice din Republica Moldova, discută Capitolul 22 al negocierilor de aderare la Uniunea Europeană. Acesta vizează politica regională și coordonarea instrumentelor structurale.

Potrivit oficialei, acest capitol se referă la modul în care Uniunea Europeană sprijină dezvoltarea regiunilor și comunităților din statele membre și candidate, precum și la gestionarea fondurilor europene care urmează să fie alocate Republicii Moldova.

Corneliu Cirimpei, secretar de stat la Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, a declarat că aceste discuții au o importanță majoră pentru localitățile din țară. El a subliniat că toate satele și orașele vor avea șanse egale de dezvoltare prin intermediul acestui mecanism european. Oficialul a mai precizat că se așteaptă o creștere a cooperării regionale, inclusiv cu parteneri din statele membre ale Uniunii Europene. Printre beneficiile vizate se numără investiții locale în infrastructura rutieră, servicii sociale și proiecte de protecție a mediului.

Mihaela Sticea, referent pe Capitolul 22 din cadrul Biroului pentru Integrare Europeană, a menționat că Republica Moldova beneficiază deja de proiecte finanțate prin politica de coeziune a Uniunii Europene, în baza programelor Interreg 2021-2027. Totuși, potrivit acesteia, aplicarea deplină a politicilor din acest domeniu va permite țării să acceseze și să gestioneze un volum mult mai mare de fonduri europene, ceea ce ar accelera procesul de modernizare.

În același context, Ghenadie Marian, șef al Biroului pentru Integrare Europeană, a subliniat rolul fondurilor structurale în reducerea diferențelor dintre mediul urban și cel rural. El a explicat că aceste resurse vor contribui la diminuarea decalajului de dezvoltare și la crearea unor condiții de trai mai bune pentru cetățeni, indiferent dacă locuiesc în sate sau în orașe. Marian a adăugat că gestionarea corectă a fondurilor europene va sprijini modernizarea infrastructurii, dezvoltarea economică locală și consolidarea serviciilor publice.

Discuțiile de la Bruxelles fac parte din procesul de negociere a aderării Republicii Moldova la UE.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#aderare #Bruxelles

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.