Moldova ar putea avea mai mulți procurori anticorupție. Guvernul a dat undă verde proiectului de lege care vizează majorarea efectivului-limită a Procuraturii Anticorupție (PA).

Astfel, instituția urmează să dețină 54 de unități de personal. Autoritățile susțin că măsura va duce la „îndeplinirea angajamentului de a combate corupția la toate nivelurile prin luarea de măsuri decisive în direcția unor anchete proactive și eficiente, precum și prin obținerea unui bilanț credibil al urmăririlor penale și al condamnărilor”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Centrarea capacităților Procuraturii Anticorupție pe corupția mare creează premise pentru necesitatea de fortificare a Procuraturii Anticorupție cu suficiente resurse organizaționale, financiare, umane, tehnice și de altă natură, astfel încât personalul să fie capabil să gestioneze corect și eficient măsurile pentru prevenirea și combaterea corupției, iar instituția să aibă posibilitatea să-și exercite corespunzător funcțiile atribuite prin lege”, se arată în textul avizului aprobat de Guvern.

Parlamentul a votat delimitarea competențelor Centrului Național Anticorupție (CNA) și PA în noiembrie 2023. Urmare a noilor reglementări, din aprilie 2024, Procuratura Anticorupție va fi abilitată să investigheze infracțiunile de corupție săvârșite de funcționarii de nivel înalt, cele comise de persoanele al căror mod de numire sau de alegere este reglementat de Constituția Republicii Moldova sau care sunt învestite în funcție, prin numire sau alegere, de către Parlament, președinte sau Guvern, excepție fiind primarii, viceprimarii și consilierii locali.

Printre cei vizați se numără șeful de stat, deputații, miniștrii, procurorii, judecătorii, conducătorii autorităților administrative centrale sau ai instituțiilor subordonate Guvernului și Parlamentului.

#aviz #efectiv limită #Guvern #personal #Procuratura Anticoruptie.

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.