Moldova, va primi în următoarea perioadă noi loturi de vaccin anti-COVID. Este vorba despre peste 100 000 de doze de vaccin Pfizer, donație din partea statului român, dar și un lot din totatul de 700 000 de Pfizer, în baza unui contract al autorităților de la Chișinău.

Până acum, la Chișinău au ajuns peste 1 milion de doze de vaccin, de diferite tipuri, precum Pfizer, AstraZeneca, Sputnik V, Sinopharm sau altele.

Despre asta anunță secretarul de stat al Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, Denis Cernelea.

În cadrul unei conferințe de presă, Cernelea a explicat că stocul de vaccin anti-COVID este suficient în Moldova pentru a fi imunizați și cei care nu au făcut-o până acum, în special tinerii care sunt, de altfel, cei mai reticenți la acest capitol.

„Pentru a doua jumătate a săptămânii viitoare este planificat să intre în țară acel suport, donație din partea statului român în cantitate de 100 000 de doze. La fel, către sfârșitul lunii curente, începutul lunii august ar urma să vină și primul lot din contractul încheiat cu compania Pfizer, contractul de 700 000 de doze. Contractul este încheiat, iar toate formalitățile juridice le-am efectuat. Acum doar suntem în așteptarea lotului de vaccin. Vaccin cu siguranță va fi suficient, în acest sens, acum este important să fim toți cât mai solidari și să ne imunizăm”, a explicat Denis Cernelea.

Cernelea nu a explicat însă și cât va conține primul lot de vaccin Pfizer, din totalul celor de 700 000 achiziționate.

Amintim că, Guvernul de la București a anunțat, săptămâna trecută, că va dona Republicii Moldova 100 620 de doze de vaccin Pfizer. Declarația a fost făcută de către premierul României, Florin Cîţu, după ședința Guvernului României.

Republica Moldova a început negocierile cu compania Pfizer/BioNTech privind achiziționarea unui lot de 700 000 de doze de vaccin anti-COVID. Responsabilii însă nu au anunțat despre oferta primită și despre costurile pe care va trebui să se suporte Guvernul de la Chișinău.

Până în prezent, țării noastre i-au fost livrate 1 248 090 de doze de vaccin împotriva COVID-19, iar campania de imunizare a demarat în data de 2 martie.

Potrivit datelor statistice ale Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, până astăzi, au fost administrate 793 281 doze de vaccin, fiind imunizate 308 439 persoane, cu ambele doze.

#ANSP #Covid #MSMPS #pandemie #vaccinuri

Inteligența artificială ar putea îmbunătăți productivitatea europeană cu aproximativ 1% pe parcursul a cinci ani, însă riscă și să accentueze inegalitățile, să suprasolicite rețelele electrice și să sporească dependența de tehnologia străină, cu excepția cazului în care guvernele statelor membre aprofundează integrarea economică, susține Fondul Monetar Internațional (FMI), transmite hotnews.ro.

Într-un raport pregătit pentru reuniunea informală a miniștrilor de Finanțe din Uniunea Europeană, care a avut loc la Dublin în 18 și 19 septembrie, FMI precizează că beneficiile și costurile asociate inteligenței artificiale (AI) ar putea fi distribuite inegal între țări, regiuni și categorii de lucrători. De asemenea, raportul subliniază că finalizarea pieței unice a UE ar contribui la o distribuție mai echilibrată a adoptării IA și a beneficiilor acesteia în interiorul blocului comunitar.

Documentul FMI repetă îngrijorările exprimate anterior de fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, precum și de Comisia Europeană, potrivit cărora fragmentarea piețelor europene de capital, energie și muncă frânează investițiile și inovarea.

60% dintre angajații marilor economii sunt expuși

FMI estimează că aproximativ 60% dintre lucrătorii din economiile europene avansate ocupă posturi cu o expunere mare pe AI.

Deși unii ar putea deveni mai productivi datorită instrumentelor bazate pe AI, alții riscă să-și piardă locurile de muncă pe măsură ce sarcinile repetitive sunt automatizate, în special în sectoarele unde AI tinde mai degrabă să înlocuiască forța de muncă, decât să o completeze.

Raportul menționează că centrele de date din Europa consumă deja aproximativ 3% din energia electrică a continentului, iar cererea de electricitate va crește semnificativ pe măsură ce utilizarea AI se extinde. Marile centre tehnologice, precum Frankfurt, Londra, Amsterdam, Paris și Dublin, se numără printre zonele cele mai expuse, aglomerările de centre de date punând deja presiune asupra rețelelor electrice locale. Pentru a remedia această situație, UE ar trebui să investească în infrastructura electrică transfrontalieră și să aprofundeze integrarea pieței europene de energie, recomandă FMI.

De asemenea, documentul avertizează că Europa riscă să creeze o nouă dependență strategică, având în vedere dominația SUA și a Chinei în dezvoltarea modelelor de AI.

Potrivit FMI, Europa va avea nevoie de investiții semnificative în propria industrie de AI pentru a evita dependența de tehnologia străină. Totodată, raportul sugerează că beneficiile AI ar putea fi distribuite inegal atât între statele membre, cât și în interiorul acestora.

Se preconizează că economiile mai avansate vor beneficia disproporționat de pe urma acestei tehnologii, fiind mai bine pregătite și mai expuse la Inteligența Artificială.