Medicii din rețeaua de centre de răspuns la accidentele vasculare cerebrale vor folosi un sistem de telemedicină pentru diagnosticarea și tratarea accidentelor vasculare cerebrale. Specialiștii de la două centre de referință din Chișinău – Institutul de Medicină Urgentă și Institutul de Neurologie și Neurochirurgie – deja lucrează de la distanță alături de colegi din regiuni la reducerea timpului de intervenție pentru salvarea vieții pacienților. Subiectul a fost discutat în cadrul emisiunii „Consens Național”, moderată de jurnalistul Vitalie Dogaru.

„Prin intermediul acestui sistem inovativ sunt transmise imagini în timp real făcute de tomografe computerizate spre unul din cele două centre comprehensive unde specialiști de înaltă calificare vor consulta în direct colegii din regiuni pentru a stabili metoda de intervenție și tratament. Specialiștii de înaltă competență vor lucra în gărzi pentru a consulta medicii din toată țara”, a afirmat medicul Adrian Belîi, președintele Comisiei parlamentare protecție socială, sănătate și familie.

În Republica Moldova vor fi create 11 centre regionale de intervenție în cazul accidentelor vasculare cerebrale. Trei dintre acestea – Căușeni, Bălți și Comrat – deja lucrează alături de colegii de la Institutul de Medicină Urgentă. Stanislav GROPPA, președintele Societății Neurologilor din Republica Moldova, a adăugat că specialiștii din Capitală sunt gata să acorde asistență la telefon și altor spitale pentru coordonarea proceselor de tratament.

„În cadrul centrului comprehensiv de la Institutul de Medicină Urgentă medici consultanți imagiști și clinicieni împreună cu cei din regiuni analizează starea pacientului și de comun acord stabilesc metoda de intervenție. Tot în cadrul echipei se decide, dacă este cazul ca bolnavul să fie transferat către un centru din Capitală pentru extragerea cheagului de sânge sau acesta poate fi supus pe loc unui tratament prin tromboliză”, a menționat Stanislav Groppa.

În Republica Moldova la fiecare 40 de minute se înregistrează un accident vascular cerebral (AVC). Săptămânal ambulanța este solicitată în medie de 240 de bolnavi cu simptome de blocare a unui vas sanguin sau hemoragie la nivel cerebral. Din cauza lipsei unor centre de intervenție specializate, patru din zece persoane afectate de AVC mor, iar ceilalți rămân cu sechele pe viață.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#accidentele vasculare cerebrale #bolnavi #Moldova #sistemul telestroke

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.