Suntem partidul viitorului! Cu aceste cuvinte Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei s-a lansat astăzi în campania electorală pentru alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021.cPreședintele PDCM, Ion Chicu, a anunțat intrarea partidului în campania electorală cu sloganul „Împreună pentru Țară”.

În cadrul unei conferințe de presă, fostul premier al țării susține că își asumă să scoată din criză Moldova dacă formațiunea pe care o conduce va ajunge în viitorul Parlament.

„Ţara e în mare dificultate, dar împreună putem depăși orice greutate. Să spui oamenilor adevărul și realitatea nu e cea mai la modă strategie electorală. Noi, însă, ne-o asumăm. Noi preferăm să spunem lucrurilor pe nume. Populismul și promisiunea goală este o ofensă față de alegător, corupție, un furt din viitorul țării”, a declarat Ion Chicu.

În programul electoral, anunțat de Ion Chicu, PDCM își asumă obiectivul de a asigura o creștere cu 50% a volumului economiei, care va fi obținută prin reducerea impozitelor și investiții în infrastructură.

De asemenea, PDCM își asumă angajamentul de a majora cu 70% salariul mediu în economie, în următorii 4 ani, obiectiv care poate fi obținut prin digitalizarea proceselor și dezvoltarea platformelor industrial, lansate în 2020.

Alte obiective sunt: subvenționarea şi crearea noilor locuri de muncă și a salariilor tinerilor; extinderea programului „Prima Casă” și lansarea programului „Primul automobil” pentru familii tinere cu copii; majorarea salariilor pedagogilor și bugetarilor cu 70%; introducerea, începând cu 2022, a unei pensii în plus – pensia a 13-ea, pentru cei cu pensia sub minimul de existență și majorarea pensiei minime la 4000 de lei.

Amintim că, în total, pe listele formațiunii sunt 101 pretendenți.

Cap de listă este fostul premier al țării, Ion Chicu, iar fostul ministru al Sănătății, Viorica Dumbrăveanu este pe locul doi în liste.

Lista este continuată de profesori, economiști, medici, juriști, angajați cu funcții de răspundere de la Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, de la Institutul Oncologic, Cancelaria de Stat, ASP, Franzeluța, Asociații medicale teritoriale, Administrația de Stat a Drumurilor, Agenția Medicamentului și Dispozitivelor medicale, Centrul Național de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească sau Compania MOLDASIG SA.

La fel, în echipa lui Chicu se regăsește și directorul Organizației pentru dezvoltarea Întreprinderilor Mici și Mijlocii, Iulia Costin.

#alegeri #Ion Chicu #lansare partid #PDCM #program electoral

Drepturile privind imunitatea parlamentară au revenit în atenție în Ungaria, după ce procurorii au cerut parlamentului ridicarea imunității a doi foști miniștri, în timp ce o solicitare separată îl vizează pe premierul Péter Magyar.

Potrivit 24.hu, citat de Daily News Hungary, procurorii au cerut ridicarea imunității parlamentare a lui Balázs Hankó, fost ministru al Culturii și Inovării și deputat Fidesz, și a lui Miklós Seszták, fost ministru al Dezvoltării Naționale și deputat KDNP. Autoritățile au reluat, de asemenea, procedurile în cazul premierului Magyar, într-un dosar care vizează un incident din 2024, transmite Mediafax.

Cele mai grave acuzații prezentate de procurori îl vizează pe Seszták, care a fost ministru al Dezvoltării Naționale între 2014 și 2018.

Potrivit versiunii prezentate de procurori și citate de 24.hu, anchetatorii suspectează că Seszták și fostul director general al companiei maghiare de administrare a activelor statului ar fi primit beneficii ilegale de peste 11 miliarde de forinți, aproximativ 30,4 milioane de euro, între 2015 și 2018, de la un reprezentant al unor companii care aveau contracte cu compania de transport de stat Volánbusz.

Anchetatorii mai suspectează că un reprezentant al unui grup de construcții i-ar fi oferit lui Seszták, printr-un intermediar, 10% din valoarea anumitor contracte, în schimbul unor viitoare comenzi de stat. Procurorii susțin că grupul de companii a câștigat mai multe proiecte importante ale statului între 2015 și 2018 și ar fi oferit beneficii ilegale de peste un miliard de forinți, aproximativ 2,8 milioane de euro.

Ancheta mai amplă privind Volán examinează presupuse pierderi de aproximativ 10 miliarde de forinți, echivalentul a 27,6 milioane de euro, legate de achiziții de autobuze la prețuri presupus supraevaluate și de alte tranzacții. Acestea sunt în continuare acuzații aflate în anchetă, iar răspunderea penală poate fi stabilită doar printr-o hotărâre judecătorească definitivă.

O cerere separată îl vizează pe Balázs Hankó și o anchetă privind Fondul Național pentru Cultură, cunoscut în Ungaria sub abrevierea NKA.

Procurorii suspectează că o comisie temporară a NKA ar fi fost folosită pentru distribuirea unor fonduri publice în scopuri diferite de cele autorizate prin lege și prin documentele de înființare ale instituției.

Potrivit anchetatorilor, unele cereri depuse în cadrul unui program de finanțare lansat în iulie 2025 ar fi fost aprobate fără o evaluare de fond, iar banii ar fi fost folosiți pentru cheltuieli legate de campania electorală sau în scopuri personale.

Dosarul vizează decizii de finanțare în valoare de peste 17 miliarde de forinți, aproximativ 46,9 milioane de euro. Procurorii consideră că faptele atribuite lui Hankó ar putea constitui abuz de încredere care a provocat un prejudiciu financiar deosebit de mare. Hankó și celelalte persoane vizate de anchetă beneficiază de prezumția de nevinovăție.

Fostul premier Viktor Orbán a respins anterior acuzațiile referitoare la cazul NKA, calificând ancheta drept motivată politic și susținând că persoanele care au luat deciziile în cadrul fondului au distribuit doar banii alocați culturii maghiare.

Într-un dosar complet separat, procurorii au cerut din nou ridicarea imunității parlamentare a premierului Péter Magyar, într-un caz privind un presupus furt din iunie 2024.

Autoritățile susțin că, în timpul unei altercații într-un club de noapte din Budapesta, Magyar ar fi luat telefonul mobil al unui bărbat după ce a observat că acesta îl filma. Telefonul ar fi fost ulterior aruncat în Dunăre.

Procurorii au cerut pentru prima dată ridicarea imunității lui Magyar pe când acesta era europarlamentar.

Parlamentul European a refuzat să îi ridice imunitatea în octombrie 2025, invocând îngrijorări cu privire la o posibilă motivație politică a procedurilor. Parlamentul European a subliniat atunci că o procedură privind imunitatea nu reprezintă o stabilire a răspunderii penale.

Mandatul lui Magyar în Parlamentul European și imunitatea aferentă au încetat la 8 mai 2026. A doua zi, acesta a devenit membru al Parlamentului Ungariei, iar pe 9 mai a fost ales premier, după victoria formațiunii TISZA în alegerile parlamentare din aprilie.

În calitate de deputat în Parlamentul Ungariei, Magyar beneficiază din nou de imunitate parlamentară. Prin urmare, procurorii au nevoie de acordul parlamentului pentru ca procedurile penale împotriva sa să poată continua.

Potrivit regulilor maghiare privind imunitatea parlamentară, procedurile penale împotriva unui parlamentar nu pot fi, în general, inițiate sau continuate fără acordul prealabil al Parlamentului. Legislativul va trebui, prin urmare, să decidă separat dacă imunitatea politicienilor vizați va fi ridicată, cererile procurorilor reprezentând următorul pas procedural important în toate cele trei dosare.