Republica Moldova va implementa votul prin corespondență la alegerile prezidențiale din toamnă. Parlamentul a votat în lectură finală proiectul de lege care prevede pilotarea „votului în plic”, la ședința de vineri, 26 aprilie 2024. Documentul reglementează principiile de exercitare a dreptului la vot prin corespondență, procedurile electorale specifice, precum și atribuțiile organelor electorale care vor organiza această metodă alternativă de exercitare a dreptului la vot.

Așadar, votul prin corespondență va fi posibil în Statele Unite ale Americii, Canada, Norvegia, Suedia, Finlanda și Islanda. Acesta nu va putea fi realizat în țările în care Republica Moldova nu are stabilite relații diplomatice, în țările aflate în conflicte militare și în țările în care nu se respectă standardele internaționale privind desfășurarea alegerilor libere și corecte.

De asemenea, a fost eliminată incertitudinea privind vârsta alegătorilor. Respectiv, își vor exercita dreptul la vot prin corespondență persoanele care, la depunerea solicitării, au împlinit vârsta majoratului. O altă prevedere inclusă în document se referă la asigurarea securității votului. Astfel, plicul cu materiale pentru votare va conține o declarație pe propria răspundere. Alegătorii vor fi obligați să o semneze pentru a confirma exercitarea votului secret. Totodată, alegătorii care nu vor respecta secretul votului vor fi sancționați. Codul Contravențional a fost completat cu un articol care vizează nerespectarea caracterului secret al votului, divulgarea opțiunii de vot exprimate prin corespondență sau transmiterea buletinului de vot unei persoane terțe.

Pentru a vota prin corespondență, cetățenii vor trebui, în mod obligatoriu, să se înregistreze pentru exercitarea votului prin corespondență și să primească o notificare a Comisiei Electorale Centrale privind finalizarea procedurii de înregistrare. Totodată, buletinele de vot vor fi expediate către alegători prin intermediul poștei diplomatice sau a serviciilor poștale obișnuite. Documentul conține și prevederi privind procedura de numărare și totalizare a voturilor, precum și situațiile în care buletinele de vot se declară nevalabile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La alegerile prezidențiale din 2021, au participat 212 434 alegători din afara Republicii Moldova. La nivel global, 53 de țări permit votul prin poștă din străinătate. Totodată, 13 state membre ale Uniunii Europene permit votul prin corespondență.

#Alegeri prezidentiale #Moldova #parlament #vot prin corespondenta

Comisia Europeană va vira vineri alte 3,3 miliarde de euro Ucrainei pentru achiziționarea de echipamente de apărare, în cadrul împrumutului de 90 de miliarde de euro pentru sprijinirea acestei țări, informează EFE, transmite Agerpres.

Suma este destinată achiziționării de drone și rachete și va ajuta Ucraina să-și apere teritoriul și spațiul aerian în fața agresiunii ruse, a precizat Comisia Europeană într-un comunicat.

Aceasta este a patra plată efectuată către Ucraina în cadrul componentei de apărare a împrumutului, ceea ce înseamnă că CE va vira aproape 15 miliarde de euro către Kiev în acest an, atât pentru apărare, cât și pentru măsuri de sprijin mai ample.

Împrumutul include 30 de miliarde de euro sub formă de ajutor bugetar și 60 de miliarde de euro pentru apărare în perioada 2026-2027.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a indicat miercuri în discursul său privind starea Uniunii, precum și într-o conversație telefonică joi cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, că executivul european este pregătit să utilizeze fondurile rămase din instrumentul ‘Acțiune de securitate pentru Europa’ pentru a lansa un nou program comun între UE și Ucraina.

Inițiativa ar dezvolta un sistem european de apărare antiaeriană și antirachetă, bazat pe sistemul existent de rachete antibalistice Freyja. Aceasta ar combina experiența Ucrainei pe câmpul de luptă cu puterea industrială și tehnologică a Europei, a subliniat Comisia Europeană.

Virarea fondurilor vineri intervine în urma deciziei din 11 septembrie a Comisiei de a aproba 6,1 miliarde de euro pentru apărarea antiaeriană și antirachetă a Ucrainei, precum și pentru alte necesități de apărare, inclusiv rachete PAC-3 pentru sistemele Patriot.

Ucraina și-a prezentat strategia de finanțare în martie, iar Consiliul UE (statele membre) a decis apoi în aprilie să îi aloce până la 45 de miliarde de euro în 2026.

Această sumă include 16,7 miliarde de euro de ajutor bugetar, împărțit în mod egal între așa-numitul mecanism pentru Ucraina și asistența macrofinanciară pentru această țară, cu o sumă maximă de 8,35 miliarde fiecare, și 28,3 miliarde suplimentar pentru capacități industriale de apărare.

Componenta de apărare se concentrează pe reconstrucția și modernizarea bazei tehnologice și industriale a apărării Ucrainei, sprijinind în același timp integrarea treptată a acesteia în structura industrială militară europeană.

Din 2022, când a început invazia la scară largă în Ucraina de către Rusia, UE și statele sale membre au oferit Ucrainei un ajutor total de 224,5 miliarde de euro, inclusiv 3,8 miliarde de euro din venituri generate de activele rusești înghețate, conform cifrelor Comisiei Europene.