UPDATE 16:50: Ședința de judecată a fost transferată pentru o altă zi. Recursul depus de Grigorciuc privind recuzarea judecătorului Melniciuc va fi examinat de magistrata Tatiana Avasiloaie, care figurează într-o cauză penală pornită pentru îmbogățire ilicită, după ce Autoritatea Națională de Integritate a depistat un venit nedeclarat de 1 milion 330 mii lei, fiind vorba de valoarea unui Penthouse din centrul Chișinăului, nedeclarat.

Ziua și ora ședinței nu a fost anunțată.

Fostul procuror șef anticorupție, Viorel Morari a fost „luat” pe sus de activistul Pavel Grigorciuc chiar la ușa instanței de judecată din sectorul Rîșcani, acolo unde Morari a venit să-și ceară dreptatea pentru că ar fi fost demis ilegal de la PA.

În debutul ședinței, activistul Grigorciuc a cerut recuzarea judecătorului Oleg Melniciuc și transferarea cauzei spre examinare la un alt magistrat de la Judecătoria Rîșcani.

„Cer recuzarea dvs.. Am multe temei pentru asta”, a declarat Grigorciuc.

Avocatul lui Alexandr Stoianoglo, Vasile Gafton nu s-a prezentat la ședință, însă a expediat un demers în adresa judecătoriei prin care a cerut să declare inadmisibilă cererea depusă de Morari împotriva clientul său, Alexandr Stoianoglo.

„Voi face totul ca acest criminal, sluga lui Plahotniuc, coruptul Morari să nu să se mai întoarcă vreodată în organele Procuraturii”, a mai spus Grigorciuc.

Realitatea.md precizează că toate ședințele de judecată, pe dosarele în care figurează fostul procuror șef anticorupție, Viorel Morari, au fost programate pentru fiecare zi, până în luna decembrie. Agenda acestora a fost publicată pe pagina oficială a Portalului Național al Instanțelor de Judecată.

La 17 noiembrie, liderul partidului Democrația Acasă, Vasile Costiuc, afirmă că acest lucru se face intenționat, pentru ca Viorel Morari să fie achitat pe toate celelalte dosare, până la examinarea cauzei privind demiterea lui din funcția de procuror șef al Procuraturii Anticorupție.

Potrivit lui, după ce Morari va fi achitat, va putea pretinde că a fost demis ilegal din funcție și va cere despăgubiri de la stat. Costiuc a mai făcut referință și la declarația președintei Comisiei Juridice, Olesea Stamate, care spunea că , Viorel Morari, ar putea candida la funcția de procuror general după ce își va rezolva problemele cu justiția, deși a fost sceptică în privința lui, pentru că ar avea probleme de imagine publică.

Realitatea.md amintește că Viorel Morari a fost demis din funcția de șef al Procuraturii Anticorupție pe 12 august, current. Ordinul a fost semnat de procurorul general, Alexandr Stoianoglo. Tot Stoianoglo a fost cel, care în 23 ianuarie 2020, a cerut Consiliului Superior al Procurorilor suspendarea din funcție a lui Viorel Morari, până la adoptarea definitivă a hotărârii pe dosarul în care era vizat. Morari a fost acuzat că i-ar fi ordonat unui procuror să pornească antedatat urmărirea penală în privința lui Veaceslav Platon pentru denunț calomnios, la solicitarea fostului lider al Partidului Democrat din Moldova, Vladimir Plahotniuc. Un alt dosar, în care figurează Viorel Morari ține de îmbogățirea ilicită și spălare de bani în proporții deosebit de mari. Fostul procuror șef anti-corupție mai este bănuit de faptul că, în 2018, printr-un dosar la comandă i-ar fi persecutat, arestat, deposedat de averi pe frații Igor și Adrian Borș, co-proprietari ai rețelei de benzinării „VENTO”. De cealaltă parte, Viorel Morari pledează nevinovat și susține că dosarele lui au o tentă politică.

#Alexandr Stoianoglo #sedinta de judecata #Viorel Morari

Iranul discută tot mai intens posibilitatea de a-și schimba doctrina nucleară și de a se retrage din Tratatul de Neproliferare Nucleară (TNP), acordul internațional care urmărește împiedicarea răspândirii armelor atomice. Unii parlamentari iranieni susțin că țara ar trebui să își dezvolte propriile arme nucleare pentru a se apăra de Statele Unite și Israel. Alți oficiali avertizează însă că o asemenea decizie ar putea provoca noi conflicte, relatează antena3.ro.

Deși rezultatul alegerilor parlamentare din SUA pare să fi redus, cel puțin pentru moment, riscul unui nou atac de amploare al americanilor și israelienilor asupra Iranului, programul nuclear al Teheranului continuă să provoace dispute.

Statele Unite și Israelul au făcut din împiedicarea Iranului de a dezvolta arme nucleare unul dintre principalele obiective ale războiului împotriva acestei țări.

În Iran, această situație a reaprins discuțiile despre necesitatea schimbării strategiei nucleare a țării.

Kamran Ghazanfari, membru al Parlamentului iranian, a declarat vineri pentru Euronews că dezvoltarea armelor nucleare este mult mai importantă pentru Iran decât combaterea a ceea ce el numește „propaganda americană și israeliană împotriva Republicii Islamice”.

„Când America și regimul sionist ne-au amenințat în repetate rânduri cu folosirea armelor nucleare, nu putem rămâne indiferenți, pentru că este o amenințare care vizează întregul popor iranian și însăși existența noastră”, a declarat parlamentarul.

Acesta susține că Iranul trebuie să fie pregătit să răspundă unui eventual atac nuclear și că nu se poate baza pe presupunerea că adversarii săi nu vor folosi asemenea arme.

Un parlamentar iranian cere dezvoltarea armelor nucleare: „Trebuie să creăm o putere de descurajare”

Ghazanfari a cerut conducerii Iranului să reanalizeze doctrina nucleară a țării, astfel încât Statele Unite și Israelul să știe că un eventual atac nuclear ar putea primi un răspuns similar.

„Trebuie să revizuim doctrina nucleară a Republicii Islamice, astfel încât inamicul să știe că, dacă încearcă un atac nuclear împotriva Iranului, se va confrunta cu un răspuns pe măsură”, a afirmat acesta.

Parlamentarul a invocat faptul că, de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, statele care dețin arme nucleare au evitat să le folosească unele împotriva celorlalte, de teama unui atac de represalii.

În opinia sa, Iranul ar trebui să își dezvolte o capacitate asemănătoare de descurajare nucleară. Ghazanfari consideră că lipsa submarinelor nucleare sau a bombardierelor capabile să transporte asemenea arme nu ar reprezenta un obstacol decisiv, deoarece focoasele nucleare ar putea fi transportate și cu rachete.

Nu toți politicienii iranieni sunt însă de acord cu această abordare.

Heshmatollah Falahatpisheh, fost parlamentar iranian, a declarat pentru Euronews că simpla deținere a câtorva focoase nucleare nu ar garanta securitatea Iranului.

„Descurajarea nucleară are trei componente: deținerea unei bombe atomice, un echilibru nuclear de descurajare și capacitatea de a aplica lovitura finală. Cei care cred că descurajarea nucleară poate fi creată doar prin deținerea unei bombe atomice se înșală”, a explicat acesta.

Fostul parlamentar a precizat că nu știe dacă Iranul deține sau nu arme nucleare. Din informațiile pe care le avea, programul nuclear iranian era unul pașnic, iar eventualele sale dimensiuni militare fuseseră abordate în cadrul acordului nuclear din 2015, cunoscut sub numele de JCPOA, pentru ca dosarul Iranului să fie scos de sub incidența Capitolului VII al Cartei ONU.

Falahatpisheh consideră că strategia militară a Iranului se bazează în continuare pe arme convenționale și că aceasta s-a dovedit destul de eficientă.

El a comentat și declarațiile secretarului Consiliului Suprem de Securitate Națională, Mohsen Rezaei, care afirmase că Iranul „are anumite lucruri”. Fostul parlamentar spune că este puțin probabil ca oficialul să se fi referit la o bombă atomică.

Ghazanfari interpretează însă declarația diferit și consideră că Rezaei a făcut aluzie la o „armă specială”, nu la una obișnuită.

Iranul discută retragerea din Tratatul de Neproliferare Nucleară

În paralel cu dezbaterea despre dezvoltarea armelor atomice, mai mulți parlamentari iranieni încearcă să obțină retragerea oficială a țării din Tratatul de Neproliferare Nucleară.

Acordul internațional are ca scop împiedicarea răspândirii armelor nucleare și a tehnologiilor folosite pentru fabricarea lor.

Kamran Ghazanfari susține că schimbarea doctrinei nucleare a Iranului s-ar fi produs deja în practică, iar parlamentarii încearcă acum să obțină și modificarea poziției oficiale a țării.

„În Parlament urmărim și retragerea din TNP. Anul trecut, unii membri ai conducerii Parlamentului au blocat acest demers, dar deputații continuă să facă presiuni pentru ca proiectul să ajungă în plen”, a declarat Ghazanfari.

Fostul parlamentar Heshmatollah Falahatpisheh avertizează însă că ieșirea din tratat ar putea pregăti terenul pentru noi războaie împotriva Iranului.

„Discuția despre retragerea Iranului din TNP nu servește intereselor naționale ale Iranului, deoarece ieșirea din tratat echivalează cu ascunderea unei părți a programului nuclear iranian”, a declarat acesta pentru Euronews.

Potrivit fostului parlamentar, relația Iranului cu tratatul este deja grav afectată, iar decizia privind continuarea participării depinde în mare măsură de evoluția relațiilor dintre Teheran și Washington.

Falahatpisheh a mai spus că proiectul parlamentarilor privind retragerea în procedură de maximă urgență nu a primit aprobarea Consiliului Suprem de Securitate Națională. În caz contrar, acesta ar fi fost deja discutat în plenul Parlamentului.

Dezbaterea s-a extins și la alte instituții importante ale statului iranian.

Joi, Adunarea Experților, organismul responsabil cu supravegherea activității conducerii supreme a Iranului, a cerut analizarea posibilității retragerii din Tratatul de Neproliferare Nucleară.

Într-un comunicat, instituția a susținut că examinarea acestei opțiuni, revizuirea doctrinei de apărare și dezvoltarea capacităților de descurajare au devenit o necesitate inevitabilă și o cerere la nivel național.