Un consul norvegian a fost extră dat din Rusia după ce în timpul unui acces de furie, la recepția unui hotel a declarat „Urăsc rușii”. Moscova a declarat joi că acesta nu mai poate rămâne în Rusia după ce a fost filmat în momentul de furie, potrivit publicația The Moscow Times.

„După cele întâmplate, prezența lui Elisabeth Ellingsen în Rusia este imposibilă”, a declarat Ministerul de Externe într-un comunicat.

Diplomatul norvegian a fost înregistrat insultând rușii la recepția unui hotel din orașul Murmansk.

„Urăsc rușii… Dă-mi doar o cameră… Sunt obișnuită să fac curat în camere, sunt din Scandinavia”, a fost înregistrat Ellingsen, vorbind în engleză.

Videoclipul a fost postat în weekend de canalul Mash Telegram, cunoscut pentru strânsele legături cu serviciile de securitate ruse, și a stârnit un protest în țară. Ministerul norvegian de Externe a declarat în weekend că „regretă profund” incidentul.

„Sentimentele exprimate nu reflectă politica norvegiană sau atitudinea norvegiană față de Rusia”, a spus Ministerul de Externe.

Joi, Moscova a declarat că a luat notă de declarația Ministerului de Externe norvegian. O purtătoare de cuvânt a Ministerului de Externe norvegian, Guri Solberg, a declarat joi că ambasadorul țării a fost informat că Moscova i-a revocat viza lui Ellingsen.

Norvegia a declarat în iunie că închide temporar consulatul general din Murmansk.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#consul norvegian #rusofobie #moscova

Oficiali americani au informat mai mulți omologi europeni că livrările de armament prevăzute în baza contractelor semnate anterior vor înregistra întârzieri, în contextul în care războiul cu Iranul continuă să epuizeze stocurile Statelor Unite. Măsura vizează în special statele baltice și scandinave, potrivit Reuters.

Unele dintre echipamentele militare reținute de Washington fuseseră achiziționate de state europene prin programul de Vânzări Militare în Străinătate (FMS), însă nu au fost încă livrate. Surse citate de agenție afirmă că, pentru moment, SUA nu vor furniza Europei mai multe tipuri de muniții, inclusiv unele cu utilizare atât ofensivă, cât și defensivă.

Întârzierile evidențiază măsura în care războiul împotriva Iranului a afectat stocurile americane de arme și muniții esențiale.

Oficiali europeni și-au exprimat nemulțumirea, susținând că aceste întârzieri complică planificarea militară a statelor din regiune.

În cadrul programului FMS, țările partenere achiziționează armament produs în SUA cu aprobarea și sprijinul logistic al guvernului american. Sub administrația președintelui Donald Trump, Washingtonul a încurajat statele NATO din Europa să crească achizițiile de echipamente militare americane, inclusiv prin acest mecanism. În acest context, suspendarea sau întârzierea livrărilor a generat reacții critice în capitalele europene.

De cealaltă parte, oficialii americani susțin că o parte din aceste resurse sunt necesare pentru operațiunile din Orientul Mijlociu și acuză statele europene că nu sprijină suficient eforturile Statelor Unite și Israelului în regiune, inclusiv în contextul deschiderii Strâmtorii Ormuz.

Agenția menționează că, și înainte de actualul conflict cu Iranul, stocurile de armament ale SUA se aflau sub presiune, în urma invaziei Rusiei în Ucraina din 2022 și a operațiunilor militare din Gaza din 2023. Rezervele de artilerie, muniții și rachete antitanc s-au redus cu miliarde de dolari, iar ritmul consumului s-a accelerat odată cu escaladarea actualului conflict.