Procurorul general Ion Munteanu a sugerat jurnaliștilor să întrebe jurnaliștii de ce dosarele privind finanțarea grupului Șor și coruperea electorală nu au finalitate. În cadrul unei conferințe de presă, oficialul a precizat că, deși anchetatorii depun efort pentru a investiga eventuale fraude, decizia finală privind pedeapsa se adoptă de către magistrați.

Oficialul a mai relatat că, în cazul inculpaților privind organizarea destabilizărilor în masă, instanța a dispus punerea în aplicare a sentinței după soluționarea cererilor de apel. Munteanu a precizat că decizia s-a luat, deși exista hotărârea privind aplicarea pedepsei cu închisoarea în privința persoanelor vizate.

„Recunosc că, indiferent de efortul depus în parcursul urmăririi penale, eficiența organelor de drept poate fi apreciată doar odată cu adoptarea soluției judecătorești. Definitiv, activitatea organelor de drept realizează o etapă importantă în aplicarea legii penale, însă nu și cea finală. Este important să înțelegeți că finalitatea în toate aceste cauze penale este în mâinile judecătorilor. Ca jurnaliști cunoașteți foarte bine cine anume sunt judecătorii care examinează aceste cauze penale.

Așa cum formulați întrebări către organele de drept, Procuratură, Poliție, Centrul Național de Anticorupție și altele, unde suntem desigur criticați pentru lipsă de reacție sau lipsă de transparență, consider că aceleași întrebări pot fi acordate magistraților care examinează aceste dosare”, a spus Munteanu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În același timp, funcționarul a transmis un apel tuturor procurorilor, ofițerilor de investigații și avocaților, sugerându-le să nu se lase influențați și să nu ofere consultanță grupurilor criminale organizate. În context, Munteanu a criticat și reforma justiției, dar și modificările legislative care, în opinia sa, au fost implementate în grabă și ar influența capacitățile instituțiilor de drept.

Totodată, procurorul general a menționat că persoanele care depun autodenunț sau care colaborează cu ancheta sunt scutite de răspundere contravențională, însă nu procurorii iau decizia. De asemenea, Munteanu a conchis că necunoașterea legii nu eliberează persoana care își vinde votul de răspundere, iar amenzile pentru asemenea acțiuni depășesc 35.000 de lei.

#dosare #Ion Munteanu #judecatori #jurnaliști #ȘOR

Piața imobiliară din Republica Moldova a înregistrat una dintre cele mai puternice creșteri de prețuri din ultimii ani, chiar dacă locuințele din Chișinău rămân mai ieftine decât în majoritatea capitalelor europene. Potrivit celor mai recente date publicate de Global Property Guide, prețul mediu al apartamentelor din Chișinău a ajuns la 1.749 de euro pentru un metru pătrat, cu 27,7% mai mult decât în urmă cu doi ani și cu 63,5% peste nivelul de la sfârșitul anului 2023, scrie BANI.MD.

Analiza Global Property Guide, actualizată în octombrie 2026, compară prețurile locuințelor din 81 de piețe imobiliare și 237 de orașe din întreaga lume. Datele arată diferențe între capitale, atât în ceea ce privește costul unui metru pătrat, cât și ritmul de scumpire a proprietăților.

În Chișinău, după o perioadă de creșteri accelerate, piața dă primele semne de stabilizare. În trimestrul II al anului 2026, prețul mediu al apartamentelor a scăzut cu 1,1% față de trimestrul precedent, de la 1.768 la 1.749 de euro pe metru pătrat. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, scumpirea este de numai 1,7%, mult sub ritmul înregistrat în perioada 2024–2025.

Totuși, diferența față de acum aproape trei ani rămâne mare. În ultimul trimestru din 2023, un metru pătrat de apartament în Chișinău costa în medie 1.070 de euro. În prezent, pentru aceeași suprafață, cumpărătorii trebuie să achite cu aproximativ 679 de euro mai mult. Astfel, un apartament de 60 de metri pătrați, evaluat teoretic la 64.200 de euro la sfârșitul anului 2023, ar costa acum aproape 105.000 de euro, adică cu peste 40.000 de euro mai mult.

Comparativ cu alte capitale din regiune, Chișinăul continuă să aibă printre cele mai mici prețuri. La București, metrul pătrat costă în medie 2.312 euro, cu aproximativ 32% mai mult decât în Capitala Republicii Moldova. La Kiev, prețul este de 2.005 euro, la Sofia de 2.538 de euro, iar la Budapesta ajunge la 3.553 de euro.

O situație interesantă se înregistrează în România, unde prețurile apartamentelor din București au crescut cu 39,1% în ultimii doi ani și au depășit ritmul de scumpire din Chișinău. Și în Sofia, majorarea a fost de 37,9%, în timp ce la Belgrad prețurile au avansat cu 30,2%, iar la Budapesta cu 29,4%.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La polul opus se află unele dintre cele mai scumpe orașe din Europa. La Zurich, prețul mediu al unui metru pătrat ajunge la 18.499 de euro, de peste zece ori mai mult decât în Chișinău. În centrul Luxemburgului, un metru pătrat costă 10.471 de euro, la Copenhaga 10.048 de euro, la Paris 9.630 de euro, iar la Amsterdam 8.545 de euro.

Deși locuințele sunt mult mai scumpe în aceste orașe, evoluția prețurilor a fost diferită. În Luxemburg, proprietățile s-au ieftinit cu 6,5% în ultimii doi ani, în timp ce la Londra scăderea a fost de 2,9%. Amsterdam a înregistrat o reducere ușoară, de 0,2%, iar în Paris prețurile au crescut cu 3,8%.

La nivel mondial, cele mai ridicate prețuri sunt raportate în Hong Kong, unde metrul pătrat costă în medie 24.184 de dolari, urmat de Zurich și Singapore, unde prețul ajunge la 17.110 dolari.

Datele Global Property Guide arată că, în ansamblu, 55 dintre cele 81 de piețe analizate au înregistrat creșteri anuale ale prețurilor locuințelor. Majorarea mediană a fost de 3,7%, ceea ce evidențiază continuarea presiunilor asupra piețelor imobiliare, dar cu diferențe semnificative între regiuni.

#apartamente #Chisinau #scmpiri