România a fost batjocorită, luni după-amiază, 5 august curent, atunci când medalia de bronz, care ar fi trebuit să ajungă fie la Ana Maria Bărbosu, fie la Sabrina Voinea a fost pusă, în mod nedrept, la gâtul unei americance, Jordan Chiles.

VIDEO Dramă la Paris. O gimnastă a României a luat bronzul, însă doar pentru câteva secunde. Cum este posibil?

Scandalul de la Paris are mai multe aspecte. În primul rând, mărirea notei americancei, după încheierea finalei, pe baza unei contestații.

Explicația oficială: „Jordan Chiles a primit, inițial, scorul de 13.666. Totuși, după o contestație (n.r. – a americanilor) s-a ajuns la concluzia că, la exercițiul ei, gradul de dificultate fusese apreciat greșit“.

Apoi, vine o altă decizie bulversantă. Contestația României vizavi de nota primită de Sabrina Voinea a fost respinsă.

Explicația oficială: „Piciorul ei a părăsit covorul“.

În susținerea acestei idei, arbitrii i-au spus Nadiei Comăneci că au văzut o fotografie care confirmă acest verdict. Atenție: această fotografie n-a fost publicată nicăieri. Și, foarte probabil, ea nici nu există, după cum a lăsat de înțeles Nadia Comăneci (62 de ani).

Aceasta a distribuit exercițiul Sabrinei Voinea și din imaginile postate de ea reiese că piciorul gimnastei din România n-a părăsit covorul, așa cum au susținut cei care au evaluat prestația sportivei noastre.

I don’t see the heel touching down.. do you? #sabrinavoinea pic.twitter.com/KZzmj5kcoD

— Nadia Comaneci (@nadiacomaneci10) August 6, 2024

Văzând această nedreptate, mama Sabrinei, Camelia Voinea, a anunțat retragerea fiicei sale din activitatea competițională. Mai mult, marți, 6 august curent, fosta mare gimnastă a început un demers, în căutarea medaliei furate.

Clasamentul finalei de la sol

1. Rebeca Andrade (Brazilia) 14,166

2. Simone Biles (SUA) 14,133

3. Jordan Chiles (SUA) 13,766

4. Ana Maria Bărbosu (România) 13,700

5. Sabrina Maneca-Voinea (România) 13,700

6. Alice D’Amato (Italia) 13,600

7. Rina Kishi (Japonia) 13,166

8. Yushan Ou (China) 13,000

9. Manila Esposito (Italia) 12,133

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Premierul român protestează și nu va participa la ceremonia de închidere a Jocurilor Olimpice: Este total inacceptabil

#gimnastica #Jocuri Olimpice

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.