Natalia Morari urmează să candideze independent la alegerile prezidențiale de pe 20 octombrie. Jurnalista a făcut anunțul în cadrul unui briefing desfășurat joi, 18 iulie, făcânt o retrospectivă a activității sale din ultimii 15 ani.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Am fost numită revoluționară. Am crezut că vom învinge ultimul dictator și hoț, iar viața oamenilor se va schimba. (…) Dar de fiecare dată după ce învingeam un monstru, ca într-un cerc vicios, apărea altul. (…) Credința în capacitățile noastre a dispărut concret. (…) Puteem scăpa de capcana sărăciei. Putem deveni o țară despre care toată lumea va vorbi cu admirație. (…)

Nu am urmărit o carieră politică, dar înțelegerea faptului că actualii candidați nu vor aduce schimbări m-a determinat să acționez. Am decis să înaintez candidatura în calitate de candidat independent”, a spus Morari.

Cu două zile înainte de anunțul Nataliei Morari despre înaintarea candidaturii sale la prezidențiale, publicația rusă Komersant a relatat despre asemenea intenții ale jurnalistei.

Precizăm că, până acum, despre intenția de a candida la prezidențiale au anunțat Irina Vlah, Alexandr Stoianoglo, Ion Chicu, Renato Usatîi, Maia Sandu, Tudor Ulianovschi și Andrei Năstase.

#20 octombrie #alegeri #candidat #Natalia Morari #prezidentiale

Ucraina a solicitat Uniunii Europene o subvenţie de 220 de milioane de euro pentru agricultorii săi, motivând că aceştia se confruntă cu dificultăţi în continuarea activităţii din cauza atacurilor ruseşti şi a secetei, a anunţat joi Comisia Europeană.

„Am primit o solicitare din partea autorităţilor ucrainene pentru o subvenţie de aproximativ 220 de milioane de euro. De fapt, Ucraina ne-a explicat în cerere cum ar putea fi folosită această subvenţie”, a declarat unul din purtătorii de cuvânt al Comisiei Europene, Guillaume Mercier, transmite Digi24.

Acesta a mai menţionat că executivul comunitar „urmăreşte îndeaproape” situaţia din Marea Neagră şi blocajele din porturile ucrainene cauzate de bombardamentele ruseşti, precum şi repercusiunile acestor bombardamente asupra agriculturii şi economiei în ansamblu a Ucrainei.

Acelaşi reprezentant al Comisiei a confirmat că aceasta se află în contact permanent cu autorităţile ucrainene, precum şi cu România şi Republica Moldova „pentru a evalua situaţia privind rutele de transport alternative” prin care să poată fi exportate produsele ucrainene. La rândul său, Louise Bogey, de asemenea purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene, a subliniat angajamentul UE de a continua să sprijine accesul Ucrainei la pieţele internaţionale.

Pe de altă parte, a adăugat ea, pentru ca executivul comunitar să aibă „o imagine clară a impactului asupra pieţei şi a posibililor următori paşi în ceea ce priveşte sprijinul pentru Ucraina”, trebuie mai întâi să ştie cum va evolua recolta ucraineană în lunile următoare, cât de mult din aceasta va putea fi stocată în spaţiile de depozitare disponibile şi, în final, să obţină informaţii privind logistica exporturilor, inclusiv rutele prin Marea Neagră şi modul în care funcţionează în prezent aşa-numitele „coridoare de solidaritate”.

Cât despre tratamentul preferenţial de care se bucură produsele agricole ucrainene în UE, prin eliminarea taxelor vamale şi a obligaţiilor de respectare a unor standarde europene, facilitate acordată pentru a sprijini economic Ucraina în războiul cu Rusia, dar care nemulţumeşte agricultorii europeni, aceeaşi purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene a susţinut că zona de liber schimb UE-Ucraina „continuă să ofere un regim comercial stabil şi reciproc care oferă predictibilitate” pentru fermierii din ambele părţi.