Agricultorii din nordul țării bat alarma. Gerul din ultimele zile ar putea compromite rapița și grâul de toamnă. Potrivit unora, grâul a fost afectat în proporție de 30 la sută pe unele câmpuri, iar fermierii așteaptă ca temperaturile să crească pentru a vedea care vor fi pierderile.

Sergiu Zubic din satul Egorovca, raionul Fălești cultivă anul 243 de hectare de cerealiere. În toamnă, agricultorul a semănat 73 de hectare din grâu. Gerurile din această iarnă și seceta din toamnă au compromis cultura fermierului, scrie tvn.md.

„Ideea este că toamna grâul nu a crescut suficient. La momentul actual, el deja trebuie să aibă 5-10 cm crescut. Dar din cauza secetei avem foarte multe semințe oprite din dezvoltare. A fost umezeală, sămânța a început să crească, iar din cauza secetei s-a uscat fără să crească”, spune Sergiu Zubic.

Agentul economic speră ca măcar 40% din plante să supraviețuiască.

„În restul totul o să vedem primăvara, în dependență de primăvară. Dacă am fi avut măcar puțină zăpadă. Toți agricultorii știu că sub pernuța de zăpadă grâul se dezvoltă foarte bine. Dar gerurile puternice au făcut ca sămânța să înghețe tare”, a mai adăugat el.

Serghei Ivanov din satul Pîrlița, raionul Fălești, gestionează peste 750 de hectare de teren agricol. Fermierul spune că gerul din ultimele zile a prejudiciat culturile de toamnă, cel mai mult fiind afectată rapița.

„Nu o să fie așa cum ne așteptam noi, ca în agricultură sunt probleme mari, asta e riscul mare. Astăzi a fost a doua seară cu -10, deja intră în grad mare de risc, dacă vine încă o zi consecutivă cu așa temperaturi situația va deveni din ce în ce mai gravă”, a declarat Serghei Ivanov.

Agricultorul spune că pentru ca plantele să-și revină va fi nevoie să le dea mai multe substanțe hrănitoare, doar că prețurile mari la produsele fitosanitare va crește substanțial costul acestei culturi.

„Din cauza faptului că a fost secetă, rapița nu s-a dezvoltat, nu a ajuns peste tot la stadiul de opt frunze. Dacă până acum ridicam cumva roada stimulând-o cu îngrășăminte, anul acesta la cât costă îngrășămintele nu se merită, mergem mai mult la voia domnului, mergem pe tehnologia minimală care vă dați seama că nu dă randament maxim”, a menționat Serghei Ivanov.

Potrivit datelor oferite de Serviciul Hidrometeorologic de Stat în noaptea de joi se vor înregistra până la -11 grade Celsius, iar în următoarele zile vremea se va încălzi.

#ger #grau #iarna #rapiță

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.