Fermieri și crescători de animale din mai multe regiuni ale României protestează marți, 15 septembrie, la București. Aceștia sunt nemulțumiți de restricțiile privind exporturile de animale, despăgubirile pentru culturile afectate de secetă și situația din sectorul agricol. Printre revendicările protestatarilor se numără și prețurile mici pentru produsele agricole, costurile ridicate ale carburanților, importurile de cereale din Ucraina și birocrația.

Participanții au început să se adune încă de dimineață în zona Pieței Victoriei, deși manifestația era anunțată pentru ora 10:00. Mobilizarea s-a făcut în principal prin intermediul rețelelor sociale.

Una dintre principalele nemulțumiri este legată de restricțiile privind exporturile de animale vii. Interdicția referitoare la exporturile de ovine a fost prelungită până la sfârșitul anului 2026, în contextul focarelor de pestă și variolă ovină și caprină.

Protestatarii cer ca restricțiile sanitare să fie aplicate în funcție de zonele în care sunt identificate focarele, nu prin măsuri care să afecteze întreg teritoriul țării. Fermierii cer și demisia președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), Alexandru Bociu, în legătură cu modul de gestionare a situației epidemiologic.

O altă nemulțumire vizează despăgubirile pentru culturile afectate de secetă. Agricultorii reclamă nivelul compensațiilor și numărul celor care ar urma să beneficieze de acestea.

Protestul nu a fost autorizat, potrivit Jandarmeriei, care susține că nu a fost îndeplinită procedura legală de declarare prealabilă a adunării publice.

Forțele de ordine au instituit filtre inclusiv la intrările în București, unde sunt verificate transporturile de animale și produse agroalimentare. Totodată, accesul la manifestație cu obiecte contondente nu este permis.

Zona a fost delimitată pentru separarea participanților de traficul rutier și menținerea unor spații de siguranță. Jandarmeria a mobilizat și echipe speciale de dialog pentru comunicarea cu participanții pe durata manifestației.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#fermieri #protest #Romania

„Nu facem reforma de dragul reformelor, o facem pentru a obține rezultate care să le ofere oamenilor încredere”, le-a spus Maia Sandu primarilor localităților implicate în procesul de amalgamare voluntară. Președinta susține că localitățile au nevoie de administrații mai puternice, bugete suficiente și servicii publice care să răspundă nevoilor oamenilor.

„Știu că amalgamarea voluntară a presupus negocieri îndelungate, un dialog permanent cu locuitorii și găsirea unor soluții acceptabile pentru comunitățile implicate. V-ați asumat responsabilitatea de a conduce un proces complex, dar necesar pentru că avem nevoie de sate și orașe prospere, de infrastructură bine planificată și servicii publice adaptate nevoilor reale”, a declarat președinta în cadrul Reuniunii inaugurale a Comitetului Consultativ Comun dintre Comitetul European al Regiunilor și Republica Moldova din 15 septembrie.

Potrivit Maiei Sandu, autoritățile trebuie să stabilească atent prioritățile și să direcționeze resursele către problemele care afectează cel mai mult comunitățile, inclusiv lipsa apei și canalizării, drumurile și alte servicii esențiale.

„Trebuie să stabilim cu atenție prioritățile și să folosim resursele acolo unde este mai important. Pentru apă și canalizare, drumuri mai bune și serviciile esențiale de care duc lipsă prea multe localități”, a spus Sandu.

Președinta a explicat că reforma este necesară și în contextul scăderii populației din localități, fenomen care a dus și la diminuarea veniturilor administrațiilor locale.

„Moldova, localitățile noastre și-au pierdut un număr mare al populației fiindcă standardele de viață nu erau așteptărilor oamenilor, nu erau la același nivel ca standardele pe care le găseau în altă parte. Această descreștere a populației a dus la scăderea veniturilor locale, ceea ce a generat o problemă care trebuie stopată, trebuie să oprim această tendință”, a declarat Maia Sandu.

Șefa statului a afirmat că localitățile amalgamate ar avea șanse mai mari să atragă și să implementeze proiecte de anvergură.

„Avem nevoie de structuri potrivite ale administrației publice, care să fie echipate cu bugete adecvate. Acesta este obiectivul reformei administrativ-teritoriale, Guvernul se concentrează pe dezvoltarea locală. Localitățile amalgamate au șanse mai bune să implementeze proiecte de anvergură în beneficiul cetățenilor”, a spus ea.

În același timp, Sandu a subliniat că descentralizarea nu poate funcționa fără resurse financiare suficiente pentru autoritățile locale.

„Trebuie să construim, să oferim autorităților locale competențele precum și resursele necesare. Descentralizarea are sens doar dacă e însoțită de resursele necesare, localitățile trebuie să poată beneficia de oportunitățile oferite de Planul de Creștere pentru Moldova. Doar dacă noi vom depune eforturi în această direcție vom putea ridica nivelul de viață”, a adăugat președinta.

Maia Sandu a mai spus că administrațiile locale trebuie să fie pregătite pentru noile provocări, inclusiv cele legate de securitate și schimbările climatice.

„Lumea din jurul nostru se schimbă și noi trebuie să ne ajustăm administrațiile la noile realități, astfel încât oamenii să poată trăi într-o lume mai bună, mai sigură. Doar autoritățile locale puternice, cu echipe eficiente, bugete consolidate și cu instrumentele potrivite pot să protejeze comunitățile în fața problemelor de securitate, schimbare a climei și alte riscuri”, a declarat Sandu.

Reuniunea inaugurală a Comitetului Consultativ Comun dintre Comitetul European al Regiunilor și Republica Moldova are loc marți, 15 septembrie, la Palatul Republicii din Chișinău.

La reuniune participă, între alții, secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, ambasadoarea Uniunii Europene în Republica Moldova, Iwona Piórko, și co-președintele din partea Comitetului European al Regiunilor, Patrick Molinoz.

Precizăm că, etapa amalgamării voluntare s-a încheiat la 1 septembrie, după extinderea termenului-limită. Potrivit datelor prezentate în cadrul procesului, 561 de primării au aprobat decizii finale privind amalgamarea voluntară, iar Guvernul a alocat 4,5 miliarde de lei sub formă de stimulente financiare și investiții în infrastructură pentru comunitățile care au ales să fuzioneze.