20 octombrie 2024 – data la care cetățenii Republicii Moldova sunt chemați să se pronunțe dacă vor ca viitorul țării lor să fie alături de democrațiile europene. Evenimentul, unul cu adevărat determinant în istoria zbuciumată a fostei Basarabii, este prezentat românilor de pe ambele maluri ale Prutului într-o campanie Digi 24, intitulată „Moldova, pe drumul european”.

Muzica tradițională este un pilon al identității culturale în Republica Moldova. Sunt voci care se tem ca tradițiile se vor pierde, odată ce țara va adera la Uniunea Europeană. Nicolae Botgros, dirijorul Orchestrei Naționale „Lăutarii”, cel care a cântat aproape cinci decenii pe majoritatea scenelor din Europa, combate cu tărie această teorie. Mai mult ca niciodată, maestrul își dorește ca Europa să vină la el acasă.

Numele lui Nicolae Botgros și cel al orchestrei „Lăutarii” sunt considerate simboluri ale tradițiilor moldovenești, tradiții care, de-a lungul timpului, au fost promovate prin cântec pe marile scene europene.

„Noi avem tradiții pe care nu le are nici o țară și muzică ca a noastră nu există pe pământ. Muzica noastră e prea frumoasă”. spune Nicolae Botgros. Rapsodul își dorește ca aceste tradiții să fie păstrate și transmise din generație în generație.

„Dați-vă seamă ce înseamnă muzica populară. Are ritmuri nemaipomenit de multe, are 36 de ritmuri, pe care nu le găsești la altă țară. Unele țări au doar 5, 6 ritmuri maxim. Noi nu, noi avem ritmuri nemaipomenit de mari. Nu doar ritmuri, dar și armonie. În afară de armonie avem și melodii frumoase, culese de pe toate plaiurile românești. Tradiția noastră este cea de a educa publicul nostru, pe care eu îl iubesc ca ochii din cap”, declară Nicolae Botgros.

Acum, mai mult ca niciodată, maestrul își dorește ca Europa să vină la el acasă.

„Nimeni nu o să vină din Europa să ia instrumentul lui Nicolae Botgros și să zică: „Gata, nu mai cânta”. Sau să ia trompeta altcuiva sau naiul lui Zamfir. Nu, nu o să vină. Europa are tradiții. Este o uniune unde sunt tradiții, unde sunt lucruri foarte interesante, frumoase. Eu în Europa mă duc și vin mai mult decât 45 de ani, probabil. 50 de ani”, a mai adăugat maestrul.

”Chemarea mea este să ieșim la vot, să fim pentru referendum. Să aducem acasă țara”

La cei 71 de ani, maestrul Nicolae Botgros ne-a mărturisit că vede viitorul copiilor și al nepoților săi acasă, în Republica Moldova, țară membră a Uniunii Europene.

„Chemarea mea este să ieșim la vot, să fim pentru referendum. Să aducem acasă țara. Să ne vedem și noi într-o țară frumoasă. Să trăim în preajma acelor țări cum sunt România, Italia, Spania. Ele sunt țări civilizate. Deci merită să trăim și noi civilizați”.

Referendumul de aderare al Republicii Moldova la Uniunea Europeană va avea loc pe 20 octombrie. Cetățenii trebuie să răspundă dacă susțin modificarea constituției în vederea integrării țării în blocul comunitar.

#campanie digi #Nicolae Botgros #referendum

Premierul armean Nikol Pașinian a afirmat luni, 24 august, că țara sa ar putea trimite în curând cererea sa oficială de aderare la Uniunea Europeană, în contextul în care Erevanul încearcă să se apropie de occidentali și să se îndepărteze de Moscova, scrie hotnews.ro.

Rusia nu vede cu ochi buni ambițiile europene ale acestei foste republici sovietice din Caucaz, pe care îl consideră domeniul său de influență.

Moscova insistă ca Armenia să organizeze mai întâi un referendum asupra aderării sale la UE, incompatibilă cu menținerea sa în alianța lor economică comună, Uniunea economică eurasiatică.

Nikol Pașinian, care a făcut această declarație în fața Parlamentului, a răspuns luni că un referendum nu ar avea sens decât odată ce ar fi posibil „să se evalueze realismul” unei aderări la UE.

Pentru acest lucru, „Armenia trebuie mai întâi să-și depună candidatura la aderare la Uniunea Europeană”, a estimat el.

„Am putea declanșa acest proces într-un viitor apropiat, date fiind în special cererile urgente ale partenerilor noștri din Uniunea economică eurasiatică”, a adăugat Nikol Pașinian, fără a preciza vreo dată.

Președinții rus, belarus, kazah și kârgâz au cerut în luna mai ca Armenia să decidă prin referendum asupra aderării sale la UE sau a menținerii în uniunea lor regională.