„Dacă scopul reorganizării Procuraturii Anticorupție e înlăturarea Veronicăi Dragalin, decizia este una neconstituțională”. De această părere este fostul reprezentant al Republicii Moldova la Comisia de la Veneția, Nicolae Eșanu. În cadrul emisiunii „Rezoomat” de la RLIVE TV, juristul a declarat că „lichidarea procuraturilor este cea mai mare prostie”.

„Dacă decizia de reorganizare este o decizie politică, ea poate fi și legitimă, dar dacă scopul este înlăturarea doamnei Drăgălin, chiar dacă aceasta este o decizie politică, aceasta este o decizie neconstițională, pentru că reorganizarea nu se poate face pentru a lupta cu anumite persoane. Este o practică și a instanțelor judecătorești care trebuie să verifice dacă reorganizarea a fost făcută pe bune sau reorganizarea a urmărit scopuri ascunse. Și dreptul nu protejează urmărirea scopurilor ascunse, așa că se poate declara inclusiv și neconstituțională o lege, dacă se urmărește un scop ascuns, pentru că aceasta contravine Constituției.

Cât privește lichidarea procuraturilor, este cea mai mare prostie, nu mă tem de acest cuvânt, să crezi că efectul depinde de faptul că avem două procuraturi sau avem una. Deci problema nu este în aceea că avem astăzi două procuraturi care funcționează ineficient și o să le comasăm și o să avem una care o să funcționeze eficient. Total fals.

Dacă astăzi aceste două procuraturi nu funcționează și noi nu identificăm motivele pentru care acestea nu funcționează sau funcționează prost, insatisfăcător și nu ne asigurăm că următorul organ care va fi constituit nu va călca pe aceeași greblă, nicio șansă de reușite. Deci faptul, dar oricum problema aceasta are dreptul la viață, o procuratură sau două, dar este total aiurea să crezi că aceasta este esența soluției. Pentru că nu aici e problema, unu sau doi. Ea poate fi oleacă mai eficientă, mai puțin eficientă, dar nu-s probleme din cauza că-s două sau una”, a declarat juristul Nicolae Eșanu.

Amintim că, Veronica Dragalin a fost învestită în funcția de procuror șef al Procuraturii Anticorupție pe 5 august 2022, pe un mandat de cinci ani.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Precizăm că luni, 20 ianuarie curent, Maia Sandu a convocat Consiliul Suprem de Securitate (CSS), iar jurnaliștii de la Ziarul de Gardă scriau că ar fi fost dezbătută o decizie privind lichidarea Procuraturii Anticorupție și Procuraturii pentru Combaterea Crimelor Organizate și Cauze Speciale.

Totuși, urmare a ședinței, instituția prezidențială a anunțat că șefa statului Maia Sandu a solicitat măsuri suplimentare pentru consolidarea luptei împotriva corupției politice și fortificarea securității naționale. Astfel, Consiliul Suprem de Securitate a stabilit două recomandări prioritare: consolidarea arhitecturii instituționale a organelor responsabile de combatere a corupției și consolidarea cadrului legal pentru sancționarea mai dură a actorilor implicați în corupția politică și cea electorală, prin inițiative legislative comune ale Ministerului Afacerilor Interne și Centrului Național Anticorupție.

#Nicolae Esanu #Procuratura Anticoruptie.#reorganizare #Veronica Dragalin

Procurorii cer modificarea și agravarea învinuirii aduse fostului președinte Igor Dodon în dosarul „sacoșa neagră”. Solicitarea vine după examinarea unor probe și audierea martorilor în cadrul procesului, iar apărarea a cerut o lună pentru a analiza noua ordonanță a acuzatorilor.

Potrivit procurorului de caz, Petru Iarmaliuc, noul episod de acuzare vizează o înregistrare video din 7 iunie, în care apar Igor Dodon și Vladimir Plahotniuc. În imaginile respective nu apare celebra sacoșă neagră, însă procurorii susțin că discuția dintre cei doi ar indica solicitarea unei noi sume de bani. Deși înregistrarea se afla de la început în materialele dosarului, procurorii spun că au solicitat modificarea învinuirii abia acum, după examinarea suplimentară a probelor în instanță.

„Au stat probele prezentate inclusiv suplimentar și referitor la 161 de persoane decedate care în perioada lunii iunie-iulie au fost întocmite din numele acestor persoane bonuri de plată ca ar fi achitat cotizații și 585 de persoane care, la data întocmirii cotizațiilor, erau plecate peste hotare”, a declarat Petru Iarmaliuc.

Astfel, acuzarea face referire și la probe privind presupuse cotizații achitate în numele unor persoane decedate sau plecate peste hotare.

Igor Dodon respinge acuzațiile. Fostul șef al statului susține că procurorii nu ar avea probe suficiente și califică dosarul drept unul politic. Dodon afirmă că procesul durează de mai bine de patru ani și susține că materialul video prezentat de acuzare drept probă-cheie nu ar fi original și ar fi fost modificat. Acesta mai afirmă că înregistrarea ar fi fost prezentată selectiv și că pista audio ar fi fost suprapusă peste imaginile video.

Aceste afirmații sunt contestate de concluziile unei expertize prezentate anterior în dosar: potrivit informațiilor publice despre examinarea efectuată de experți ai Centrului Național de Expertize Judiciare, în înregistrările analizate nu au fost identificate urme de montare sau manipulare. Dodon mai susține că acuzarea s-ar baza pe declarațiile unor persoane loiale lui Vladimir Plahotniuc și spune că autoritățile încearcă să tergiverseze procesul.

„Acum, când dosarul a ajuns la etapa finală, iar eu urma să dau declarații, procuratura schimbă brusc formularea acuzării”, a afirmat fostul președinte.

Totodată, Dodon l-a criticat pe judecătorul CSJ Vladislav Gribincea, susținând că acesta ar manifesta lipsă de imparțialitate și anunțând că avocații săi analizează posibilitatea unei noi cereri de recuzare. Apărarea a solicitat timp pentru examinarea noii învinuiri, iar următoarea ședință este programată pentru 3 noiembrie.

Igor Dodon este judecat în dosarul „sacoșa neagră” pentru mai multe acuzații, inclusiv corupere pasivă, îmbogățire ilicită, trădare de patrie și acceptarea finanțării partidului de către un grup criminal organizat. El neagă toate acuzațiile.