Rachetele rusești care au survolat spațiul aerian din țara noastră, dar și incidentul de la Naslavcea au fost printre subiectele discutate la Reuniunea miniștrilor de Externe ai statelor NATO, unde participă și delegația Republicii Moldova.

Declarația a fost făcută de șeful diplomației moldovenești Nicu Popescu pentru reporterul special REALITATEA, care în aceste zile este la București.

„Evident că am menționat că în ultimele săptămâni din cauza bombardamentelor brutale de către Rusia a sistemului energetic ucrainean și nu doar a sistemului energetic, dar și a oamenilor, a caselor, a civililor din Ucraina am fost afectați și noi. Trei rachete au traversat spațiul nostru aerian. O rachetă a aterizat pe teritoriul nostru. Am avut două cazuri de întreruperi masive de electricitate. Evident aceste lucruri sunt o problemă majoră pentru noi, pentru securitatea. Am discutat aceste lucruri”, a precizat Popescu.

Nicu Popescu a fost întrebat dacă NATO ar putea să ofere Republicii Moldova un sistem de apărare aerian în urma acestor incidente.

„Republica Moldova are nevoie de un spectru foarte larg de echipamente pentru a ne fortifica capacitățile noastre de apărare. Practic vorbim de tot spectru de echipamente și colegi ide la Ministerul Apărării discută în detalii oportunități de fortificare a capacităților noastre de apărare pe tot spectru. Și aceste rachete care au traversat spațiul nostru fac mult mai urgentă concentrarea noastră pe necesitățile de a monitoriza și a apăra cetățenii noștri anume de bombele rusești”, a punctat ministrul de Externe.

Un alt subiect important discutat în cadrul acestor întrevederi a fost legat de regiunea din stânga Nistrului.

„În același timp, aș vrea să menționez că a fost discutat și procesul de reglementare Transnistreană și condamnarea noastră a staționării ilegale a trupelor ruse pe teritoriul Republicii Moldova. Noi reiterăm faptul că din perspectiva noastră singura cale de a reintegra țara, de obține retragerea trupelor ruse de pe teritoriul RM este metoda dialogului, a negocierilor pașnice”, a declarat Popescu.

Amintim că, Nicu Popescu participă astăzi, 30 noiembrie la Reuniunea miniștrilor de Externe ai statelor NATO, desfășurată la București. Delegația țării noastre participă alături de celelalte state partenere – Ucraina, Georgia și Bosnia și Herțegovina.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Naslavcea #Nicu Popescu #spațiul aerian al Moldovei

După ce sancțiunile occidentale au închis o parte dintre canalele tradiționale de comercializare, aurul rusesc și-a găsit o piață importantă în Asia. În primele șapte luni ale acestui an, aproape 100 de tone au ajuns într-o singură destinație, de aproximativ trei ori mai mult decât în aceeași perioadă din 2025, scrie mediafax.ro.

Destinația este Hong Kong, care a devenit unul dintre principalii importatori de aur rusesc după declanșarea războiului din Ucraina, potrivit Financial Times. În primele șapte luni ale anului 2026, importurile au ajuns la un nivel record, fiind de aproape trei ori mai mari decât în aceeași perioadă din 2025.

Occidentul a închis piața, Rusia și-a mutat aurul spre est

Fluxurile comerciale s-au schimbat după sancțiunile introduse ca răspuns la invazia Rusiei în Ucraina. Statele Unite au interzis importurile de aur de origine rusă în iunie 2022, măsură coordonată cu alte state din G7. La acel moment, Trezoreria SUA descria aurul drept cel mai important produs de export al Rusiei, în afara sectorului energetic.

Accesul aurului rusesc la Londra, unul dintre cele mai importante centre mondiale pentru tranzacționarea metalului prețios, a fost de asemenea blocat, iar producătorii ruși și-au redirecționat treptat livrările către piețele asiatice. Printre țările și teritoriile care nu au adoptat sancțiunile occidentale împotriva aurului rusesc se numără China și Hong Kong.

De la începutul invaziei, în februarie 2022, companiile înregistrate în Hong Kong au cumpărat aur rusesc în valoare de aproximativ 35 de miliarde de dolari.

Hong Kong, poartă de intrare spre China

Hong Kong nu este însă destinația finală. Teritoriul funcționează și ca un important centru comercial și logistic, iar o parte dintre lingourile rusești sunt trimise ulterior către China continentală.

Diferențele dintre regulile celor două piețe contribuie la acest traseu. Importul aurului în China continentală este supus unor restricții și necesită autorizații, în timp ce Hong Kong are un regim mai permisiv. În cele din urmă, cea mai mare parte a aurului rusesc care intră în Hong Kong ajunge în China, precizează analiștii sursei citate.

Miliardele din aurul rusesc, în vizorul SUA

Rolul Hong Kongului în comerțul cu aur rusesc a intrat deja în atenția Washingtonului.

În 2024, Trezoreria SUA a sancționat mai multe persoane și companii implicate într-o rețea de firme comerciale și intermediari din Hong Kong și Emiratele Arabe Unite, despre care autoritățile americane susțin că era folosită pentru a ascunde originea fondurilor provenite din comerțul cu aur rusesc.

Aurul compensează miliardele Rusiei înghețate în UE

Creșterea prețului aurului a adus, între timp, un avantaj important și rezervelor deținute de Moscova. Potrivit unor calcule Bloomberg, valoarea rezervelor de aur ale Băncii Centrale a Rusiei a crescut cu peste 216 miliarde de dolari din februarie 2022.

Iar câștigul din aprecierea aurului este ușor comparabil cu cele aproximativ 244 de miliarde de dolari reprezentând active suverane rusești înghețate în Uniunea Europeană.

În pofida măsurilor luate de statele occidentale pentru a reduce veniturile care alimentează războiul Rusiei în Ucraina, livrările de aur către Hong Kong au continuat să crească. Cele aproape 100 de tone importate în primele șapte luni din 2026 arată cât de mult s-a mutat spre Asia comerțul cu aur rusesc după introducerea sancțiunilor.