Președintele României, Nicușor Dan, a declarat înaintea deschiderii Summitului B9 de la București că România susține, la nivelul Uniunii Europene, apropierea Republicii Moldova, Ucrainei și a statelor din Balcanii de Vest de blocul comunitar.

„După cum știți, România participă la misiuni NATO și la misiuni europene. La nivelul Uniunii Europene, contribuie la apropierea atât a Moldovei și Ucrainei, cât și a țărilor din Balcanii de Vest de Uniune. Bineînțeles, acesta este un proces cu multe niveluri tehnice și care necesită multă atenție diplomatică”, a declarat liderul de la București marți, 12 mai.

Totodată, acesta a subliniat că România contribuie, în cadrul NATO, la consolidarea posturii de descurajare pe flancul estic al Alianței.

„Suntem într-o perioadă cu multiple provocări și, în fața acestora, statele care gândesc la fel trebuie să colaboreze. Acesta este obiectivul discuțiilor de mâine din formatul B9 și al discuțiilor de la Ankara, din summitul NATO de peste două luni. Sunt optimist că, în fiecare dintre aceste formate, vom exprima solidaritate și vom reuși să avansăm în obiectivele propuse: investiții în apărare și un parteneriat transatlantic care să fie unul efectiv”, a subliniat Nicușor Dan.

Amintim că Summitul B9 va avea loc miercuri, 13 mai, la Palatul Cotroceni. Bucureștiul devine astfel, pentru două zile, centrul discuțiilor privind securitatea regională și viitorul flancului estic al NATO. Printre participanții la summit se număra Karol Nawrocki, președinele Poloniei, secretarul general al NATO, Mark Rutte, precum și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#aderare la UE #Moldova #Nicușor Dan #summit B9 #Uniunea Europeana

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.