Ninsorile abundente din ultimele ore au creat probleme în mai multe zone din România, afectând traficul rutier și aerian. Drumarii au intervenit pe mai multe artere din țară, iar la București a fost nevoie de acțiuni ample de deszăpezire, după ce s-a depus un strat consistent de zăpadă. Șoferii din capitală s-au plâns că utilajele de deszăpezire au apărut pe bulevarde abia după ce ninsoarea s-a intensificat. Meteorologii anunță că în noaptea de duminică spre luni a continuat să ningă în căpitală, iar stratul de zăpadă poate ajunge local la aproape 10 centimetri, transmite presa română.

Vremea s-a răcit brusc în toată România, iar meteorologii au anunțat ger în aproximativ jumătate din țară. Primăria Municipiului București a transmis pe rețelele de socializare că 296 de utilaje, 387 de muncitori și 52 de coordonatori din toate sectoarele au acționat în această noapte pe străzi. Autoritățile au precizat că zăpada a fost curățată de pe carosabil și a fost împrăștiat material antiderapant cu prioritate pe poduri, pasaje, pante, rampe, treceri de pietoni, artere principale, stații STB, precum și în zonele spitalelor, școlilor și instituțiilor publice.

În același timp, polițiștii locali verifică modul în care operatorii de salubritate intervin și patrulează pentru identificarea persoanelor fără adăpost, care pot fi transportate în centre sociale, la căldură. Serviciul meteo avertizează că temperaturile vor coborî până la minus 9 grade Celsius, iar stratul de zăpadă va ajunge la 8–9 centimetri. Pentru ziua de 3 februarie sunt prognozate temperaturi cuprinse între minus 10 și minus 3 grade.

În urma ninsorilor, se acționează cu autospeciale de deszăpezire pe drumuri din județele Alba, Arad, Argeș, Călărași, Constanța, Dolj, Giurgiu, Gorj, Ialomița, Ilfov, Mehedinți, Olt, Prahova, Teleorman și Tulcea. Potrivit oficialilor, precipitațiile sunt slabe, fără restricții de circulație, iar utilajele acționează pentru menținerea fluenței traficului. Pe principalele artere naționale, inclusiv autostrăzile A3 București–Ploiești și A7 Ploiești–Adjud, precum și pe DN1 Ploiești–Brașov și DN7 Pitești–Sibiu, traficul se desfășoară fluent, pe un carosabil preponderent umed.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Ninsorile au afectat și zona Otopeni. Traficul aerian pe Aeroportul Internațional Henri Coandă și pe Aeroportul Internațional București Băneasa se desfășoară în condiții de iarnă, fără curse anulate, potrivit Companiei Naționale Aeroporturi București. Instituția a transmis că au intervenit constant cu 58 de utilaje proprii, aflate la dispoziția celor două aeroporturi ale Bucureștiului, pentru menținerea suprafețelor de mișcare în condiții optime de operare, a precizat compania. Unele zboruri pot înregistra întârzieri din cauza operațiunilor de degivrare, însă aeronavele aterizează și decolează în siguranță.

#București #ninsori #Romania #vreme extremă #vreme rea

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.