VIDEO „Nu am dat nimic” și „Haideți nu la telefon”! Cine au fost donatorii „Renaștere” și „Șansă” la alegerile locale

Asistenți medicali, angajați ai grădinițelor, profesori, contabili, dar și patiseri au contribuit la bugetul a două partide afiliate fugarului Ilan Șor în campania electorală pentru alegerile locale din toamna anului 2023. Vorbim despre Partidul „Renaștere” și „Șansă”. Mulți dintre ”donatori” au aflat de la jurnaliști despre contribuția adusă formațiunilor politice, în timp ce alții au ”uitat” ce s-a întâmplat acum 6 luni.

În campania electorală, potrivit investigației CU SENS, Partidul „Renaștere” a cheltuit 2,5 milioane de lei pentru a convinge alegătorii să voteze în favoarea candidaților săi. Oficial, cei mai mulți bani, mai exact – 2,3 milioane de lei, au fost adunați din donații de la 384 de persoane fizice, unii dintre ei cu venituri modeste. De exemplu, partidul a fost susținut financiar de 67 de pensionari și 55 de studenți, care reprezintă aproape o treime din sponsorii electorali ai „Renaștere”.

Jurnaliștii de la CuSens au solicitat reacția unui membru al partidului „Renaștere”.

„Este un fals. Persoanele care au donat, ele au donat cu adevărat în campania electorală. Posibil nu au vrut să discute cu dumneavoastră, de asta au spus că nu donează sau nu au donat. Am văzut la unele posturi de televiziune încercări de a-i întreba și am văzut cum persoanele mai întâi au spus că nu, îi și normal, poate e o reacție firească atunci când vine cineva, încearcă să-i deranjeze, iar pe urmă au spus că – da, au donat. Și care-i problema?”, a precizat în replică Vasile Bolea, membru al biroului politic al Partidului „Renaștere”, deputat neafiliat.

Un alt partid afiliat lui Ilan Șor, Partidul „Șansă”, a beneficiat de donații impresionante. La alegerile locale din toamnă, formațiunea a avut, oficial, un buget de campanie de 3,7 milioane de lei, în mare parte adunați din donații de la 483 de persoane. Dintre aceștia, un sfert sunt angajați ai unor companii, afiliate familiei Șor și persoanelor din anturajul politicianului fugar. Este vorba de companiile: Aeroport Handling SRL, DFM SRL, Avia Invest SRL, Aerofood SRL care activează pe teritoriul Aeroportului Internațional Chișinău și de firma Magazine Sociale SRL.

Jurnaliștii au solicitat un interviu liderului formațiunii „Șansă”, Alexei Lungu.

„Eu vreau să văd ce fel de întrebări și o să decid dacă o să vă răspund sau nu”, a menționat Lungu.

Lungu a revenit ulterior, însă la întrebarea cum explică faptul că în lista sponsorilor electorali ai partidului „Șansă” se regăsesc persoane care nu cunosc că au făcut donații, Lungu susține că: „Este un fals”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În context, experții Promo-LEX, care monitorizează campaniile electorale, subliniază că este nevoie de măsuri suplimentare pentru a lupta cu finanțarea ilegală a partidelor și fenomenul donatorilor de fațadă.

„Acum cadrul legal prevede că donațiile făcute în numerar nu trebuie să depășească un salariu mediu pe economie. Dacă donațiile ar fi făcute mai multe prin transfer bancar, cred că ar fi un instrument de a controla acest fenomen. Fiecare cetățean care face un transfer bancar, consider că este deja conștient de faptul că prin efectuarea acestui transfer el, benevol, a donat partidului sau pentru campania electorală și nu poate ulterior să spună că a fost forțat sau impus”, a menționat Mariana Focșa, analistă, Asociația Promo-LEX.

Formațiunile politice, afiliate politicianului fugar, Ilan Șor, sunt în vizorul organelor de drept care, de mai bine de un an, acumulează probe privind finanțarea ilegală a acestora. Cu toate acestea, urmărirea penală nu este încă finalizată și, respectiv, nu a ajuns pe masa judecătorilor. Noi, de cealaltă parte, vom continua să analizăm listele donatorilor electorali și să-ți arătăm cine sunt sponsorii electorali ai partidelor pentru un plus de transparență.

#donatori #partide #Ilan Șor

Guvernul german a anunţat miercuri, 8 octombrie curent, că va permite poliţiei să doboare dronele considerate o ameninţare, în cadrul unui nou set de măsuri pentru consolidarea securităţii naţionale. Berlinul colaborează deja cu Israelul şi Ucraina pentru schimb de expertiză în domeniul apărării anti-drone, relatează antena3.ro.

Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a prezentat o serie de amendamente legislative care vor oferi poliţiei mijloace sporite de intervenţie, astfel încât aceasta să poată „acţiona cu tehnologii moderne în faţa ameninţărilor reprezentate de drone”.

„Doborârea dronelor va fi de acum reglementată şi posibilă pentru poliţia federală”, a declarat Dobrindt la finalul şedinţei de guvern în care a fost prezentat textul noilor amendamente.

El a precizat că va fi creat şi „un centru de apărare anti-drone”, care va coordona activităţile poliţiei federale cu cele ale autorităţilor din landurile germane.

Ministrul a adăugat că Germania lucrează îndeaproape cu state care au o experienţă mai avansată în domeniu, precum Israelul şi Ucraina – aceasta din urmă confruntându-se zilnic cu atacuri ruseşti asupra localităţilor sale şi pe linia frontului.

„Suntem deja în contact cu ţări având o experienţă mult mai avansată în domeniu. Avem un schimb intens cu Israelul, precum şi cu Ucraina”, a spus Dobrindt.

Deşi nu a oferit un calendar clar, ministrul a menţionat un buget estimat la „milioane de euro cu trei cifre”, adică cel puţin o sută de milioane de euro, subliniind că implementarea depinde şi de capacitatea de producţie a industriei de apărare.

La rândul său, cancelarul german Friedrich Merz a afirmat că Rusia se află „probabil” în spatele recentelor alerte cu drone din Europa, inclusiv al incidentelor care au paralizat aeroportul din Munchen săptămâna trecută, calificând aceste acţiuni drept „tentative destabilizatoare”.