Asistenți medicali, angajați ai grădinițelor, profesori, contabili, dar și patiseri au contribuit la bugetul a două partide afiliate fugarului Ilan Șor în campania electorală pentru alegerile locale din toamna anului 2023. Vorbim despre Partidul „Renaștere” și „Șansă”. Mulți dintre ”donatori” au aflat de la jurnaliști despre contribuția adusă formațiunilor politice, în timp ce alții au ”uitat” ce s-a întâmplat acum 6 luni.

În campania electorală, potrivit investigației CU SENS, Partidul „Renaștere” a cheltuit 2,5 milioane de lei pentru a convinge alegătorii să voteze în favoarea candidaților săi. Oficial, cei mai mulți bani, mai exact – 2,3 milioane de lei, au fost adunați din donații de la 384 de persoane fizice, unii dintre ei cu venituri modeste. De exemplu, partidul a fost susținut financiar de 67 de pensionari și 55 de studenți, care reprezintă aproape o treime din sponsorii electorali ai „Renaștere”.

Jurnaliștii de la CuSens au solicitat reacția unui membru al partidului „Renaștere”.

„Este un fals. Persoanele care au donat, ele au donat cu adevărat în campania electorală. Posibil nu au vrut să discute cu dumneavoastră, de asta au spus că nu donează sau nu au donat. Am văzut la unele posturi de televiziune încercări de a-i întreba și am văzut cum persoanele mai întâi au spus că nu, îi și normal, poate e o reacție firească atunci când vine cineva, încearcă să-i deranjeze, iar pe urmă au spus că – da, au donat. Și care-i problema?”, a precizat în replică Vasile Bolea, membru al biroului politic al Partidului „Renaștere”, deputat neafiliat.

Un alt partid afiliat lui Ilan Șor, Partidul „Șansă”, a beneficiat de donații impresionante. La alegerile locale din toamnă, formațiunea a avut, oficial, un buget de campanie de 3,7 milioane de lei, în mare parte adunați din donații de la 483 de persoane. Dintre aceștia, un sfert sunt angajați ai unor companii, afiliate familiei Șor și persoanelor din anturajul politicianului fugar. Este vorba de companiile: Aeroport Handling SRL, DFM SRL, Avia Invest SRL, Aerofood SRL care activează pe teritoriul Aeroportului Internațional Chișinău și de firma Magazine Sociale SRL.

Jurnaliștii au solicitat un interviu liderului formațiunii „Șansă”, Alexei Lungu.

„Eu vreau să văd ce fel de întrebări și o să decid dacă o să vă răspund sau nu”, a menționat Lungu.

Lungu a revenit ulterior, însă la întrebarea cum explică faptul că în lista sponsorilor electorali ai partidului „Șansă” se regăsesc persoane care nu cunosc că au făcut donații, Lungu susține că: „Este un fals”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În context, experții Promo-LEX, care monitorizează campaniile electorale, subliniază că este nevoie de măsuri suplimentare pentru a lupta cu finanțarea ilegală a partidelor și fenomenul donatorilor de fațadă.

„Acum cadrul legal prevede că donațiile făcute în numerar nu trebuie să depășească un salariu mediu pe economie. Dacă donațiile ar fi făcute mai multe prin transfer bancar, cred că ar fi un instrument de a controla acest fenomen. Fiecare cetățean care face un transfer bancar, consider că este deja conștient de faptul că prin efectuarea acestui transfer el, benevol, a donat partidului sau pentru campania electorală și nu poate ulterior să spună că a fost forțat sau impus”, a menționat Mariana Focșa, analistă, Asociația Promo-LEX.

Formațiunile politice, afiliate politicianului fugar, Ilan Șor, sunt în vizorul organelor de drept care, de mai bine de un an, acumulează probe privind finanțarea ilegală a acestora. Cu toate acestea, urmărirea penală nu este încă finalizată și, respectiv, nu a ajuns pe masa judecătorilor. Noi, de cealaltă parte, vom continua să analizăm listele donatorilor electorali și să-ți arătăm cine sunt sponsorii electorali ai partidelor pentru un plus de transparență.

#donatori #Ilan Șor #partide

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor, scrie Bani.md.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.