Ambasadorul rus agreat, Oleg Ozerov, a primit notă de protest, după căderea unei drone cu explozibil la Copanca. Oficialul afirmă că a cerut administrației de la Chișinău probe care să confirme că era vorba despre un aparat de zbor rusesc.

Declarațiile au fost făcute pentru presă după ce funcționarul a ieșit de la Ministerul Afacerilor Externe. În opinia sa, nu este clar de ce după prăbușirea dronei nu s-a format un crater, iar localnicii nu ar fi auzit nimic în timpul incidentului.

În același timp, Ozerov a menționat că fragmente ale dronei nu au fost prezentat și a ironizat situația, declarând că nu le vede pe scări, așa cum s-a întâmplat în alte situații, la convocarea sa.

„Ministerul Afacerilor Externe l-a convocat astăzi pe ambasadorul agreat al Federației Ruse la Chișinău, în legătură cu incidentul din noaptea de 13 iulie, când spațiul aerian al Republicii Moldova a fost survolat ilegal de o dronă cu încărcătură explozibilă. Ambasadorului i-a fost înmânată o notă de protest a părții moldovenești față de această încălcare gravă a suveranității naționale și față de riscurile create pentru securitatea cetățenilor”, a transmis diplomația de la Chișinău, după convocare.

O dronă a căzut în noaptea de duminică spre luni la Copanca, Căușeni. Aparatul era de tip Gheran-2, cântărea circa 40 de kilograme și avea explozibil. Acesta a fost detonat în siguranță de către militarii Armatei Naționale.

#convocare #Copanca #drona #MAE #Ozerov

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.