Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

VIDEO „Nu cred că regimul de la Tiraspol are mare alegere”. Maia Sandu, despre soluțiile de reintegrare

23 Mart. 2026, 15:03
 // Categoria: Politica // Autor:  Realitatea.md
23 Mart. 2026, 15:03 // Politica //  Realitatea.md

„E nevoie de o perioadă de demilitarizare, de deoligarhizare, de democratizare pe partea stângă a Nistrului. Noi cu toții știm acest lucru, nu e nimic nou. Și acest proces nu se poate întâmpla în două zile”, a declarat președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, referindu-se la perspectivele reintegrării regiunii transnistrene.

Șefa statului a comentat astfel documentul apărut recent în spațiul public, care vizează abordările de bază pentru reintegrarea graduală a regiunii, subliniind că inițiativa se află într-o etapă incipientă și depinde de implicarea partenerilor externi.

„Această idee a Guvernului vine anume ca să rezolve problema pe perioada demilitarizării, democratizării, deoligarhizării. E la o etapă incipientă de discuție cu Uniunea Europeană, pentru că e clar că e nevoie să avem și angajamentul partenerilor”.

Potrivit acesteia, un astfel de proces nu poate avea loc fără sprijin internațional. Maia Sandu a menționat că autoritățile vor avansa discuțiile doar după ce vor exista angajamente mai clare din partea partenerilor de dezvoltare.

„Și în momentul în care o să avem o discuție mai consistentă și un eventual angajament din partea partenerilor noștri, atunci, evident, o să discutăm mai departe”, a spus aceasta.

În același timp, președinta a sugerat că administrația de la Tiraspol ar putea fi nevoită să accepte astfel de soluții, în contextul dificultăților cu care se confruntă populația din regiune.

„Nu cred că regimul de la Tiraspol are mare alegere, pentru că vedem ce se întâmplă cu cetățenii de acolo, oamenii aceia trebuie să mănânce, trebuie să-și încălzească apartamentele, trebuie să aibă unde să ducă copiii la grădiniță și la școală. Ei au nevoie de condiții normale de viață.

Momentul în care regimul de la Tiraspol nu le mai poate asigura aceste condiții, evident trebuie să caute alte soluții. Soluția vine din partea Uniunii Europene”, a conchis șefa statului.

Recent, pe rețelele de socializare a apărut un document prezentat drept un eventual plan de reintegrare al Republicii Moldova. Jurnalistul Vladimir Soloviov a publicat presupusele planuri ale autorităților, în timp ce vicepremierul pentru reintegrare, Valeriu Chiveri, se afla într-o vizită oficială la Bruxelles.

Materialul, redactat în limba engleză și structurat pe 14 pagini, include un plan de acțiuni pentru anul 2026 și 25 de măsuri și obiective în domenii precum economia, dialogul politic, mobilitatea, dar și prevenirea destabilizării, escaladărilor și dezinformării.

Ulterior, revenit la Chișinău, Valeriu Chiveri a confirmat autenticitatea acestuia, precizând însă că este vorba despre un „no paper”, o schiță care ar urma să servească drept punct de pornire pentru discuțiile cu partenerii de dezvoltare implicați în procesul de reintegrare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.