Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

31 octombrie 2026

VIDEO „Nu o să vedeți salarii de 8 ori mai mari”. Băluțel nu crede Comisia de anchetă privind întreprinderile de stat

07 Oct. 2026, 15:35
 // Categoria: Economie // Autor:  Victoria Laur
07 Oct. 2026, 15:35 // Economie //  Victoria Laur

Deputatul PAS Adrian Băluțel pune la îndoială informațiile din raportul Comisiei de anchetă privind întreprinderile de stat, în care este indicat că la unele instituții leafa directorilor depășește cu mai mult de opt ori salariul mediu al angajaților. Declarațiile au fost făcute la emisiunea „Pe față” de la Moldova 1, parlamentarul precizând că nu a citit încă documentul.

Băluțel a explicat că lefurile directorilor întreprinderilor de stat sunt plafonate și nu pot fi atât de mult salariile celorlalți muncitori. În același timp, oficialul nu a exclus că aceștia primesc anumite sporuri de performanță.

„Am văzut că a fost publicată o versiune draft. Trebuie să vedem dacă este veridică informația publicată. Eu încă nu am reușit să citesc raportul, dar fiind într-un consiliu de administrare, având în vedere experiența mea profesională anterioară, cunosc cam, în general, performanța pentru întreprinderile de stat. Și cunosc cum le-am găsit noi în 2021 și în câte pierderi erau la același Moldtelecom, aceiași Franzeluță, același aeroport, chiar dacă în anii precedenți erau perioade foarte prielnice pentru creștere economică.

Și noi am găsit în 2021 acele întreprinderi într-o situație gravă. Noi am găsit aeroportul care nu era a statului. Și nu uitam de fapt că noi am readus aeroportul în proprietatea statului. Sunt întreprinderi care au în continuare dificultăți și probleme. Sunt întreprinderi care au declarat venituri mai mici, sau profit mai mic pentru că au investit mult în retehnologizare și performanțe.

Dar dacă vă uitați în detalii pe performanțele întreprinderilor, chiar și în condiții de criză, majoritatea dintre ele au început să producă, să angajeze, să crească salariile la oamenii care lucrează în acele întreprinderi și să dea dividende statului”, a spus Băluțel.

Deputatul a mai spus că, în opinia sa, sporurile de performanță și bonusurile suplimentare trebuie acordate în conformitate cu reușitele pe care le obțin funcționarii și ar trebui să fie raportate la profitul companiilor de stat.

Salariile directorilor întreprinderilor de stat pot depăși cu mai mult de opt ori leafa medie acordată în cadrul instituției. Suma variază de la 37.000 la 123.000 de lei, conform raportului publicat de Comisia parlamentară de anchetă privind activitatea întreprinderilor de stat.

Potrivit documentului, persoanele din administrarea Poștei Moldovei primesc circa 74.000 de lei lunar, leafa fiind de 8,3 ori mai mare decât salariul mediu în cadrul întreprinderii. Șefii de la Aeroportul Internațional Chișinău au cel mai mare salariu mediu lunar de circa 123.000 de lei, comparativ cu circa 29.000 media per ansamblu în cadrul instituției. Leafa funcționarilor de la conducerea Moldatsa depășește 112.000 de lei lunar, comparativ cu peste 63.000 de lei în mediu pe instituție, se mai arată în document.

Totodată, membrii Comisiei au stabilit că deținerea interimatelor s-a permanentizat, concursurile sunt frecvent formale, iar consiliile sunt folosite ca instrument de remunerare complementară.

Leafa conducerii Poștei Moldovei, de 8 ori mai mare ca a angajaților. Întreprinderile unde șefii au peste 100.000 lei

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.