Numele martorului sub acoperire din dosarul „furtul miliardului”, în care este vizat Vladimir Plahotniuc, va fi prezentat judecătorilor într-un plic sigilat, care ulterior va fi returnat procurorului. Procedura, explicată astăzi, 19 februarie, are scopul de a confirma că martorul nu se află în țară.

„Aceste declarații sunt ultima probă a acuzării și noi insistăm ca toate probele acuzării să fie cercetate în cadrul ședinței de judecată. De aceea depunem toate eforturile ca să convingem instanța că nu este posibil de asigurat prezența acelor marturii iar citirea declarațiilor depuse în cadrul urmării penale în fața procurorilor, în cadrul autorităților statului nu sub nicio formă nu încalcă drepturile inculpatului și pot fi date citire în ședințe de judecată”, spune procurorul Alexandru Cernei.

Avocații se opun citirii acestor declarații.

În cadrul ședinței de astăzi, apărarea a adus în fața instanței doi martori pentru a fi audiați. Este vorba de Natalia Mihalaș și Tatiana Șeremet.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Avocatul: Plahotniuc va veni luni în instanță pentru a depune declarații

Acum 10 zile, în cadrul unei ședințe de judecată, procurorii au confirmat în instanță că în dosarul în care este vizat Vladimir Plahotniuc a fost utilizat un investigator sub acoperire în perioada anilor 2020–2021, în faza de urmărire penală.

Răsturnare de situație în dosarul Plahotniuc. Procurorii scot asul din mânecă: „un martor sub acoperire”

#martorul sub acoperire #nume #procuror

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.