Influencerii nu mai vând! Victoria Moscalu, fondatoarea „MoonGlow Moldova” (produse pentru îngrijirea pielii) și Joujou (bijuterii) a renunțat la colaborările cu ei. Potrivit femeii de afaceri, oamenii au devenit înțelepți și știu că sunt plătiți. Mai multe a dezvăluit într-o ediție recentă a podcastului „Mama Răniților”, moderat de Daniela Montecore.

Antreprenoarea a fost printre primele care nu a pierdut timpul cu revistele și televiziunea, alegând promovarea pe online. Tot ea a colaborat la începuturi cu influenceri, ceea ce acum nu mai face. A renunțat la ei, nu subiectiv, dar după ce a analizat că aceștia nu mai vând așa ca altă dată.

„Noi nu mai numim influencerii ambasadori, îi numim prietenii brandului. Dacă ei într-adevăr folosesc cosmetica noastră și sunt mulțumiți, noi lucrăm barter – le dăm cosmetică gratuit, dar în schimb vrem recenzii sincere. Noi am refuzat colaborările pe bani. Deja nu era cinstit față de cumpărător. Comunitatea noastră este extrem de înțeleaptă și înțelegeau că e plătit. Deja lumea nu prea crede influencerii. Noi am cercetat și așa arată studiile”, a explicat Victoria Moscalu.

Acum, vinde smart marketing: brandul personal, consultanții profesioniști și profesionalismul echipei.

În același podcast, Victoria Moscalu a vorbit despre lecțiile învățate din eșecurile afacerilor anterioare, cum a convins moldovenii despre beneficiile cosmeticii coreene, greutățile de la început și de ce a închis magazinul de pe piața românească.

CITEȘTE ȘI Elena Popa de la „Dor de Bun”: Influencerii moldoveni iau 1000 de euro pentru un Story care durează 24 de ore

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#antreprenoare #influenceri

Republica Moldova continuă să plătească scump pentru încălcările drepturilor fundamentale ale propriilor cetățeni. Datele prezentate marți, 9 septembrie, în cadrul Comisiei juridice pentru numiri și imunități arată că, din cele 48 de hotărâri pronunțate în 2025 de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauze împotriva Republicii Moldova, în 45 a fost constatată cel puțin o încălcare a Convenției Europene a Drepturilor Omului.

Cu alte cuvinte, în marea majoritate a dosarelor ajunse anul trecut la Strasbourg, statul moldovean a fost găsit vinovat de încălcarea drepturilor garantate cetățenilor. Raportul Agentului guvernamental scoate la iveală probleme care nu sunt deloc noi pentru Republica Moldova: procese inechitabile, acces limitat la justiție, tergiversarea examinării dosarelor, neexecutarea hotărârilor judecătorești definitive, încălcarea dreptului la proprietate, a dreptului la libertate și siguranță, dar și a dreptului la viață privată și de familie.

Astfel, în pofida reformelor anunțate în ultimii ani și a angajamentelor repetate privind consolidarea statului de drept, Republica Moldova continuă să ajungă la CtEDO pentru aceleași probleme sistemice.

Aproape 8 milioane de lei – nota de plată pentru erorile statului

În anul 2025, Republica Moldova a avut obligații pecuniare în valoare totală de 373 303 euro, echivalentul a aproape 8 milioane de lei, rezultate din hotărârile și deciziile Curții Europene. Deși Comisia juridică a remarcat că plățile către reclamanți au fost efectuate fără întârzieri, problema de fond rămâne alta: banii sunt achitați din bugetul public, adică din fondurile contribuabililor, în timp ce instituțiile și persoanele responsabile pentru încălcări ajung rareori să suporte consecințele. Ministerul Justiției a înaintat doar două acțiuni în regres și a sesizat în cinci cazuri Consiliul Superior al Magistraturii.

Recomandări multe, probleme vechi

În perioada analizată, autoritățile au elaborat zeci de planuri și rapoarte privind executarea hotărârilor CtEDO. Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei i-au fost prezentate 26 de rapoarte de acțiuni, iar supravegherea a fost încetată în 34 de cauze. Totuși, cifrele privind noile condamnări demonstrează că închiderea unor dosare vechi nu înseamnă neapărat rezolvarea problemelor care au generat condamnările.

Comisia juridică a adoptat un șir de recomandări pentru consolidarea mecanismului de executare a hotărârilor CtEDO și prevenirea unor încălcări similare. Agentul guvernamental va trebui să prezinte semestrial informații privind progresele înregistrate și problemele rămase.