VIDEO O judecătoare achitată în „Dosarul magistratelor”, lăsată cu ochii în soare de CSM. Decizia luată de Plen

Judecătoarea Svetlana Tizu, achitată în „Dosarul magistratelor” pentru corupție, a primit un „NU” de la membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), în ședința de marți, 16 ianuarie curent. Mai exact, cererea depusă de magistrată, privind retragerea unui act administrativ individual defavorabil emis de CSM, a fost respinsă ca neîntemeiată.

Anticoruptie.md scrie că ar fi vorba de decizia din 24 octombrie 2023, prin care CSM a decis să propună președintei Maia Sandu să o elibereze din funcție.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Potrivit Anticoruptie.md, în luna octombrie 2023, judecătoarea Svetlana Tizu, care a figurat în Dosarul magistratelor, dar a fost achitată, a scăpat de suspendarea din funcție și a revenit la Judecătoria Chișinău, sediul Centru. O decizie în acest sens a fost aprobată în data de 10 octombrie, de către CSM.

Două săptămâni mai târziu însă, CSM a decis să propună președintei Maia Sandu să o elibereze din funcție, după ce membrii CSM i-au adresat mai multe întrebări privind cazul de corupție în care a fost vizată. Decizia a fost aprobată cu două voturi pro și cinci contra.

În luna noiembrie a anului trecut, Curtea de Apel Chișinău a admis cererea de strămutare a cauzei, în care magistrata solicită toate plățile salariale pe care le-a ratat în perioada suspendării din funcție, dar și anularea actului administrativ individual nefavorabil, semnat de președintele interimar al Judecătoriei Chișinău, Livia Mitrofan. Așa cum a fost implicată în dosarul scandalos în anul 2019, iar suspendarea a fost anulată în 2023, Tizu ar putea pretinde la plata salariilor ratate pentru aproximativ patru ani. Procedura în contencios administrativ este îndreptată împotriva Judecătoriei Chișinău, iar magistrații instanței de apel au hotărât că examinarea cauzei de către altă instanță are elimina orice suspicini, astfel că dosarul a fost transmis Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni.

Dosarul magistratelor, în care au fost implicate zece persoane, cinci judecători, un procuror, un avocat, un asistent judiciar, un medic și un inculpat într-un alt dosar, a fost trimis în judecată de către Procuratura Anticorupție în aprilie 2019. Potrivit procurorilor Anticorupție, cele cinci judecătoare ar fi pretins și primit sume de bani în proporții deosebit de mari pentru a emite decizii favorabile în mai multe cauze penale aflate în examinare.

La 17 martie 2021, toate cele cinci judecătoare învinuite în așa-numitul „dosar al magistratelor” – Svetlana Tizu, Victoria Hadîrca, Ludmila Ouș, Galina Moscalciuc și Liubovi Brînza – au fost achitate după ce s-a constatat inexistența faptei infracțiunii, iar în iunie 2021, Curtea de Apel Comrat a menținut hotărârea instanței de fond.

#magistrat #Svetlana Tizu #CSM

Guvernul german a anunţat miercuri, 8 octombrie curent, că va permite poliţiei să doboare dronele considerate o ameninţare, în cadrul unui nou set de măsuri pentru consolidarea securităţii naţionale. Berlinul colaborează deja cu Israelul şi Ucraina pentru schimb de expertiză în domeniul apărării anti-drone, relatează antena3.ro.

Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a prezentat o serie de amendamente legislative care vor oferi poliţiei mijloace sporite de intervenţie, astfel încât aceasta să poată „acţiona cu tehnologii moderne în faţa ameninţărilor reprezentate de drone”.

„Doborârea dronelor va fi de acum reglementată şi posibilă pentru poliţia federală”, a declarat Dobrindt la finalul şedinţei de guvern în care a fost prezentat textul noilor amendamente.

El a precizat că va fi creat şi „un centru de apărare anti-drone”, care va coordona activităţile poliţiei federale cu cele ale autorităţilor din landurile germane.

Ministrul a adăugat că Germania lucrează îndeaproape cu state care au o experienţă mai avansată în domeniu, precum Israelul şi Ucraina – aceasta din urmă confruntându-se zilnic cu atacuri ruseşti asupra localităţilor sale şi pe linia frontului.

„Suntem deja în contact cu ţări având o experienţă mult mai avansată în domeniu. Avem un schimb intens cu Israelul, precum şi cu Ucraina”, a spus Dobrindt.

Deşi nu a oferit un calendar clar, ministrul a menţionat un buget estimat la „milioane de euro cu trei cifre”, adică cel puţin o sută de milioane de euro, subliniind că implementarea depinde şi de capacitatea de producţie a industriei de apărare.

La rândul său, cancelarul german Friedrich Merz a afirmat că Rusia se află „probabil” în spatele recentelor alerte cu drone din Europa, inclusiv al incidentelor care au paralizat aeroportul din Munchen săptămâna trecută, calificând aceste acţiuni drept „tentative destabilizatoare”.