Judecătoarea Svetlana Tizu, achitată în „Dosarul magistratelor” pentru corupție, a primit un „NU” de la membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), în ședința de marți, 16 ianuarie curent. Mai exact, cererea depusă de magistrată, privind retragerea unui act administrativ individual defavorabil emis de CSM, a fost respinsă ca neîntemeiată.

Anticoruptie.md scrie că ar fi vorba de decizia din 24 octombrie 2023, prin care CSM a decis să propună președintei Maia Sandu să o elibereze din funcție.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Potrivit Anticoruptie.md, în luna octombrie 2023, judecătoarea Svetlana Tizu, care a figurat în Dosarul magistratelor, dar a fost achitată, a scăpat de suspendarea din funcție și a revenit la Judecătoria Chișinău, sediul Centru. O decizie în acest sens a fost aprobată în data de 10 octombrie, de către CSM.

Două săptămâni mai târziu însă, CSM a decis să propună președintei Maia Sandu să o elibereze din funcție, după ce membrii CSM i-au adresat mai multe întrebări privind cazul de corupție în care a fost vizată. Decizia a fost aprobată cu două voturi pro și cinci contra.

În luna noiembrie a anului trecut, Curtea de Apel Chișinău a admis cererea de strămutare a cauzei, în care magistrata solicită toate plățile salariale pe care le-a ratat în perioada suspendării din funcție, dar și anularea actului administrativ individual nefavorabil, semnat de președintele interimar al Judecătoriei Chișinău, Livia Mitrofan. Așa cum a fost implicată în dosarul scandalos în anul 2019, iar suspendarea a fost anulată în 2023, Tizu ar putea pretinde la plata salariilor ratate pentru aproximativ patru ani. Procedura în contencios administrativ este îndreptată împotriva Judecătoriei Chișinău, iar magistrații instanței de apel au hotărât că examinarea cauzei de către altă instanță are elimina orice suspicini, astfel că dosarul a fost transmis Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni.

Dosarul magistratelor, în care au fost implicate zece persoane, cinci judecători, un procuror, un avocat, un asistent judiciar, un medic și un inculpat într-un alt dosar, a fost trimis în judecată de către Procuratura Anticorupție în aprilie 2019. Potrivit procurorilor Anticorupție, cele cinci judecătoare ar fi pretins și primit sume de bani în proporții deosebit de mari pentru a emite decizii favorabile în mai multe cauze penale aflate în examinare.

La 17 martie 2021, toate cele cinci judecătoare învinuite în așa-numitul „dosar al magistratelor” – Svetlana Tizu, Victoria Hadîrca, Ludmila Ouș, Galina Moscalciuc și Liubovi Brînza – au fost achitate după ce s-a constatat inexistența faptei infracțiunii, iar în iunie 2021, Curtea de Apel Comrat a menținut hotărârea instanței de fond.

#CSM #magistrat #Svetlana Tizu

Inteligența artificială ar putea îmbunătăți productivitatea europeană cu aproximativ 1% pe parcursul a cinci ani, însă riscă și să accentueze inegalitățile, să suprasolicite rețelele electrice și să sporească dependența de tehnologia străină, cu excepția cazului în care guvernele statelor membre aprofundează integrarea economică, susține Fondul Monetar Internațional (FMI), transmite hotnews.ro.

Într-un raport pregătit pentru reuniunea informală a miniștrilor de Finanțe din Uniunea Europeană, care a avut loc la Dublin în 18 și 19 septembrie, FMI precizează că beneficiile și costurile asociate inteligenței artificiale (AI) ar putea fi distribuite inegal între țări, regiuni și categorii de lucrători. De asemenea, raportul subliniază că finalizarea pieței unice a UE ar contribui la o distribuție mai echilibrată a adoptării IA și a beneficiilor acesteia în interiorul blocului comunitar.

Documentul FMI repetă îngrijorările exprimate anterior de fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, precum și de Comisia Europeană, potrivit cărora fragmentarea piețelor europene de capital, energie și muncă frânează investițiile și inovarea.

60% dintre angajații marilor economii sunt expuși

FMI estimează că aproximativ 60% dintre lucrătorii din economiile europene avansate ocupă posturi cu o expunere mare pe AI.

Deși unii ar putea deveni mai productivi datorită instrumentelor bazate pe AI, alții riscă să-și piardă locurile de muncă pe măsură ce sarcinile repetitive sunt automatizate, în special în sectoarele unde AI tinde mai degrabă să înlocuiască forța de muncă, decât să o completeze.

Raportul menționează că centrele de date din Europa consumă deja aproximativ 3% din energia electrică a continentului, iar cererea de electricitate va crește semnificativ pe măsură ce utilizarea AI se extinde. Marile centre tehnologice, precum Frankfurt, Londra, Amsterdam, Paris și Dublin, se numără printre zonele cele mai expuse, aglomerările de centre de date punând deja presiune asupra rețelelor electrice locale. Pentru a remedia această situație, UE ar trebui să investească în infrastructura electrică transfrontalieră și să aprofundeze integrarea pieței europene de energie, recomandă FMI.

De asemenea, documentul avertizează că Europa riscă să creeze o nouă dependență strategică, având în vedere dominația SUA și a Chinei în dezvoltarea modelelor de AI.

Potrivit FMI, Europa va avea nevoie de investiții semnificative în propria industrie de AI pentru a evita dependența de tehnologia străină. Totodată, raportul sugerează că beneficiile AI ar putea fi distribuite inegal atât între statele membre, cât și în interiorul acestora.

Se preconizează că economiile mai avansate vor beneficia disproporționat de pe urma acestei tehnologii, fiind mai bine pregătite și mai expuse la Inteligența Artificială.