Moldoveanca Olga Lucovnicova a obținut premiul pentru cel mai bun scurtmetraj european „Nanu Tudor” din cadrul Premiilor Academiei Europene de Film (European Film Awards), care au fost anunțate în seara de 11 decembrie.

În „Nanu Tudor”, Olga Lucovnicova, cineastă stabilită în Belgia, se întoarce în casa de la ţară a străbunicilor ei, cu ocazia unei reuniuni de familie, pentru a-l confrunta pe soţul unei surori a bunicii sale şi pentru a încerca să-şi depăşească o traumă din copilărie de care bărbatul este responsabil.

„Realizarea acestui film a fost una dintre cele mai grele decizii din viața mea. Dar cred că tăcerea dă putere răului. Am decis că ar trebui să filmez pe cameră unde nu găseam cuvinte pentru că eu chiar cred în puterea cinematografiei. Și când am terminat filmul, vocea mea a fost liniștită, dar a sunat foarte tare”, a spus Lucovnicova la ceremonia de decernare a premiilor, în format online.

Olga este născută la 1 iulie 1991 în oraşul Soroca și mutată cu părinţii la Chişinău când avea opt ani. A făcut un colegiu de contabilitate, însă în acelaşi timp a descoperit fotografia, care i-a devenit pasiune şi de la 17 ani, chiar meserie. Pentru facultate, a ales imaginea de film la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice (AMTAP) din Chişinău, unde între 2011 şi 2015 a făcut studii de licenţă, iar între 2015 şi 2017, un masterat.

În paralel cu studiile, a continuat să lucreze ca fotograf şi a realizat, independent şi primele sale două documentare de scurtmetraj, „O crenguţă de scoruş” (2013) şi „Nu am, moarte, cu tine nimic” (2015). Primul este portretul unei femei din regiunea Ural din Rusia, iar al doilea este despre o tradiţie folclorică şi religioasă din Republica Moldova, Paştele Blajinilor.

#Nanu Tudor #Premiile Academiei Europene de Film #scurtmetraj

Germania pregătește răspunsul la amenințările vehiculate de Vladimir Putin și Dmitri Medvedev: va transfera în curând Ucrainei noi rachete sol-aer Iris-T și câteva mii de drone de atac, relatează antena3.ro. De asemenea, Berlinul intenționează să-și extindă colaborarea în domeniul informațiilor cu Kievul, potrivit unor surse guvernamentale.

Deciziile au fost luate după ce Germania a acuzat oficial Rusia că a orchestrat o operațiune de sabotaj la aeroportul Leipzig/Halle.

Livrările ar putea începe chiar din această lună, potrivit televiziunii de știri N-tv din Germania, care citează surse guvernamentale.

Întâlnire de urgență UE-NATO pentru a răspunde Rusiei

După incidentul din Leipzig, liderii europeni au promis, de asemenea, că vor spori sprijinul acordat Ucrainei și vor înăspri sancțiunile împotriva Rusiei, conform Bloomberg.

„Dacă scopul a fost să ne facă să ne gândim de două ori înainte să ajutăm Ucraina, pot spune că tot ce au reușit a fost să-mi întărească hotărârea”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen cu privire la acest atac cu dronă eșuat.

Ea a adăugat că echipa sa caută modalități de a limita și mai mult bugetul militar al Rusiei și că UE trebuie să închidă „toate portițele de care profită Rusia”.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, și miniștri de Externe ai UE, reuniți la un summit în Irlanda, au calificat incidentul drept o manifestare a unei amenințări hibride tot mai mari.

„Dacă Rusia crede că Europa și NATO vor fi divizate sau descurajate să sprijine Ucraina în urma acestei amenințări recente, se înșală. Unitatea noastră este de nezdruncinat”, a spus Mark Rutte.

Ministrul polonez de Externe, Radosław Sikorski, a declarat că războiul hibrid al Rusiei include acte de sabotaj, incendieri, explozii și încălcări ale spațiului aerian cu drone și rachete de croazieră.

Zelenski a trimis o listă de cumpărături pe care sunt și rachete Patriot

În același timp, Comisia Europeană analizează solicitarea Ucrainei de a permite utilizarea fondurilor din împrumutul de 90 de miliarde de euro de la UE pentru achiziționarea de rachete interceptoare americane Patriot.

Ca să fie aprobată folosirea fondurilor în acest scop ar fi necesară exceptarea de la regulile care acordă prioritate achizițiilor europene. Decizia va fi supusă votului săptămâna viitoare, luni.

De asemenea, mai multe țări europene au propus, din nou, folosirea activelor rusești înghețate din Europa pentru finanțarea Ucrainei.

Anterior, această propunere s-a lovit de opoziția Belgiei, unde sunt deținute cele mai multe dintre aceste fonduri. Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, a declarat că a venit momentul pentru o „discuție serioasă” cu privire la utilizarea acestor active.

Sabotaj rusesc eșuat în Germania

Pe 4 august, la aeroportul Leipzig/Halle, în apropierea unei aeronave militare ucrainene utilizate pentru transportarea de echipamente militare, a fost descoperită o dronă încărcată cu explozibili.

Potrivit anchetatorilor din Germania, drona urma să fie folosită într-un atac asupra aeronavei ucrainene. Ulterior, polițiștii au găsit o altă dronă în apropierea aeroportului, iar în ziua următoare au descoperit aproximativ 50 de grame de explozibil, presupus a fi hexogen.

În urma anchetei, autoritățile germane au acuzat Rusia că a orchestrat sabotajul eșuat. Ministrul german de Externe, Johann Wadephul, a declarat că Berlinul va continua să sprijine Ucraina și va lua măsuri pentru a împiedica operațiuni rusești similare în Germania și în alte țări europene.

Situat în partea de est a Germaniei, aeroportul Leipzig/Halle este un centru pentru transporturi militare, mai ales ale armatei germane şi ale aliaţilor din NATO, fiind de asemenea o bază operaţională pentru compania germană DHL şi compania aeriană ucraineană Antonov Airlines.

Germania a acuzat, la 1 septembrie, oficial Rusia că se află în spatele atacului cu drone de luna trecută de la aeroportul din Leipzig.