La Chișinău are loc, în perioada 18-19 septembrie, ce-a de-a unsprezecea reuniune a HUB-ului de Securitate al UE, dedicată combaterii manipulării și ingerinței informaționale străine. Și de această dată, la eveniment, oficiali și experți din Uniunea Europeană și Republica Moldova, inclusiv reprezentanți ai societății civile și jurnaliști de investigație, care activează în domeniul FIMI.

În cadrul reuniunii, experții vor discuta strategiile de combatere a FIMI dintr-o perspectivă holistică, vor face schimb de experiență, vor analiza cele mai bune practici în domeniu, dar și provocările cu care se confruntă statele membre ale UE și Republica Moldova în abordarea integrată a FIMI.

„Una dintre cele mai serioase amenințări care planează astăzi asupra Republicii Moldova este generată de acțiunile străine de manipulare informațională și ingerință. Acestea sunt un pericol real nu doar pentru integritatea și suveranitatea statului nostru, dar și pentru securitatea întregii regiuni, iar răspunsul nostru trebuie să fie pe măsură: rapid, eficient și coordonat”, a declarat Adrian Efros, Ministrul Afacerilor Interne al Republicii Moldova.

Ministerul Afacerilor Interne (MAI) menționează, într-un comunicat de presă, că Uniunea Europeană și-a asumat un rol principal în abordarea combaterii FIMI, un fenomen care afectează valorile și procesele democratice în statele europene, și nu numai.

FIMI poate contribui, astfel, și la creșterea polarizării și divizării în cadrul UE și poate prezenta un risc pentru securitate. O cooperare eficientă și puternică în contracararea FIMI cu partenerii externi este esențială pentru UE, statele UE și statele partenere și candidate, precum Republica Moldova.

„Acțiunile străine de manipulare a informațiilor și interferență au scopul de a submina încrederea publică în legitimitatea și eficacitatea instituțiilor democratice. De asemenea, acestea pot escalada violența politică în regiuni predispuse la conflicte, subminând astfel eforturile UE și cele internaționale de menținere a păcii în întreaga lume. Cu acest prilej, îndemn pe toți să se informeze din mai multe surse, să-și dezvolte gândirea critică. Acest lucru presupune să ne gândim de două ori înainte de a distribui postări pe rețelele de sociale și să raportăm informațiile și conturile false”, a declarat Jānis Mažeiks, Ambasadorul Uniunii Europene în Republica Moldova.

Șeful Misiunii de Parteneriat a UE în Republica Moldova, Cosmin Dinescu, a menționat că la un an de la prima ediție a Hub-ului dedicată amenințărilor hibride, se observă o intensificare a acestora, în particular a fenomenului FIMI, în Republica Moldova.

„Se investește mult în derularea de acțiuni FIMI în țară, într-un context din ce în ce mai complex. EUPM Moldova, singura misiune civilă sub politica comună de securitate și apărare a UE cu mandat în acordarea de sprijin pentru combaterea FIMI, a transferat Republicii Moldova pe parcursul ultimului an și jumătate experiența practicile și metodologiile dezvoltate la nivel UE sub un cadru unitar de răspuns la FIMI. Acest sprijin va continua și se va intensifica, în spiritul parteneriatului solid pe care îl avem cu autoritățile Republicii Moldova, cu obiectivul unei securități crescute a țării și implicit a UE, a protejării valorilor și proceselor democratice. În fața unei provocări complexe venim cu un răspuns complex, comun, coordonat”, a conchis Cosmin Dinescu.

Potrivit MAI, subiectele discutate în cadrul panelurilor tematice ale reuniunii țin de cooperarea eficientă cu societatea civilă, care este un pilon important în combaterea FIMI, descrierea instrumentelor juridice de reglementare a combaterii FIMI, măsurile de prevenire și identificare eficientă a FIMI.

Totodată, experții vor analiza, în baza exemplelor concrete din Republica Moldova, conexiunea dintre FIMI și alte activități hibride care susțin narațiunile de dezinformare, cum ar fi fluxurile ilegale de bani, protestele violente etc.

Obiectivul evenimentului este consolidarea direcțiilor strategice de către instituțiile de stat și partenerii europeni și agrearea acțiunilor și livrabilelor operaționale ce urmează a fi implementate, reafirmând angajamentul pentru o colaborare strânsă în vederea asigurării securității regionale și europene.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Hub de Securitate #MAI #UE

Numărul milionarilor din Republica Moldova a crescut anul trecut. Datele Serviciului Fiscal de Stat arată că 9 643 de persoane au declarat pentru 2025 venituri anuale de peste un milion de lei, cu 1 624 mai multe decât în anul precedent.

Cea mai mare sumă declarată de o singură persoană a fost de 169,6 milioane de lei. În total, milionarii au declarat venituri de 32,8 miliarde de lei și au achitat impozite în valoare de 2,3 miliarde de lei.

Cei mai mulți dintre milionari, 5 005 persoane, au declarat venituri între unu și două milioane de lei. Alte 2 992 de persoane au avut venituri cuprinse între două și patru milioane de lei, 698 – între patru și șase milioane, iar 464 – între șase și 10 milioane de lei. Totodată, 484 de persoane au declarat venituri de peste 10 milioane de lei.

Dintre cei 9 643 de milionari, 6 622 sunt bărbați și 3 021 sunt femei. Cea mai numeroasă categorie de vârstă este cea cuprinsă între 40 și 49 de ani, din care fac parte 3 351 de persoane. Cel mai tânăr milionar are 16 ani, iar cel mai vârstnic – 88 de ani.

Dividendele au fost principala sursă de venit a milionarilor, cu 13,45 miliarde de lei. Acestea au fost urmate de salarii, care au însumat 3,32 miliarde de lei.

În anul 2025, 211 159 de persoane fizice care nu desfășoară activități de întreprinzător au depus declarații de venit. În total, acestea au declarat venituri de 36,94 miliarde de lei, față de 31,12 miliarde de lei în 2024.

Impozitul pe venit declarat a ajuns la 3,41 miliarde de lei, comparativ cu 2,95 miliarde de lei în anul precedent. Salariile au rămas principala sursă de venit și au reprezentat 73,49% din totalul câștigurilor persoanelor fizice. Printre celelalte surse importante se numără dividendele și veniturile obținute din închirierea bunurilor imobile.

Totodată, 9 793 de persoane au beneficiat în 2025 de deduceri fiscale, în valoare totală de 112,55 milioane de lei. Cele mai solicitate au fost deducerile pentru studiile copiilor, serviciile medicale private și dobânzile achitate la creditele ipotecare pentru procurarea primei locuințe.

Peste 53 000 de contribuabili au folosit și mecanismul prin care pot direcționa 2% din impozitul pe venit către organizații necomerciale sau culte religioase. În total, au fost direcționate 28 de milioane de lei, cu 6,19 milioane de lei mai mult decât în anul precedent.