Haos în țară. Intrarea în orașul Edineț și Orhei, dar și o stradă din municipiul Chișinău, blocate de manifestanții Partidului Politic „ȘOR”. Aceștia scandează „Jos Maia Sandu!” și „Achitați facturile!”. Acțiunea reprezintă un răspuns al Mișcării pentru Popor la refuzul guvernării de a achita facturile moldovenilor.

În Chișinău, grupul de oameni, în frunte cu deputata Marina Tauber, au blocat bulevardul Dacia. Oamenii merg în coloană pe trecerea de pietoni, iar traficul rutier a fost dat peste cap. Furioși, șoferii claxonează întruna. Imagini video au fost publicate pe Facebook.

„Am depus o interpelare oficială în toate organele corespunzătoare în calitatea mea de deputat. Așteptăm să aflăm informații despre oamenii în civil care erau prezenți la protestul de ieri și agresau oamenii. Dacă guvernarea nu va răspunde afirmativ la Rezoluția noastră, o să blocăm toată țara. În fiecare zi vom avea câte o surpriză…”, a declarat Marina Tauber.

Duminică, 12 martie, mai mulți membri și simpatizanți ai „Mișcării Pentru Popor”, din care face parte și Partidul „Șor”, s-au adunat la un miting anti-guvernamental. La circa o oră de la începerea protestului, în apropiere de intersecția bulevardului Ștefan cel Mare și Sfânt cu bulevardul Gavriil Bănulescu-Bodoni, au avut loc altercații între oamenii legii și protestatari.

Poliția a inițiat mai multe proceduri pe faptul blocării traficului rutier pe 5 drumuri naționale, unde oamenii legii au intervenit la deblocarea traseelor pentru autospecialele cu regim prioritar de circulație; dar și pentru ignorarea cerințelor legale ale forțelor de ordine, manifestate prin comportament violent și agresiv față de polițiști, ultragiere și deteriorarea mijloacelor speciale din dotarea Poliției.

#Edinet #manifestanti #Orhei #trasee blocate

Noua forță de opoziție „Lista Studenților” a obținut peste 50% din voturi la alegerile din Serbia, anunță Comisia Electorală Republicană a Serbiei. Conform acestor date, 40,41% dintre alegătorii țării au votat pentru lista fostului președinte Aleksandar Vučić. Acesta și-a recunoscut înfrângerea încă înainte de anunțarea rezultatelor.

În total, pe buletinele de vot au figurat 18 partide și liste electorale, dar 15 dintre acestea au obținut sub 1% din voturi. Prezența la urne a fost foarte ridicată pentru Serbia, ajungând la 68,39%.

Aleksandar Vučić recunoaște înfrângerea partidului său

Președintele Partidului Progresist Sârb, Aleksandar Vučić, a recunoscut înfrângerea formațiunii sale la alegerile parlamentare anticipate din Serbia și a declarat că mișcarea studențească ar urma să obțină majoritatea necesară pentru formarea guvernului. Potrivit estimărilor prezentate de liderul sârb înainte de anunțarea rezultatelor oficiale, lista electorală „Studenții câștigă” ar urma să obțină între 135 și 140 de mandate parlamentare, scrie BBC.

Vučić a făcut declarația în fața susținătorilor săi, precizând că partidul său ar urma să obțină aproximativ 105 mandate, în pofida celor 1,72 milioane de voturi acumulate.

Liderul sârb a explicat că estimările se bazează pe un eșantion stratificat și a admis că rezultatul nu este suficient pentru menținerea majorității parlamentare. Totodată, el a menționat că alte formațiuni politice ar putea obține un număr redus de mandate, inclusiv reprezentanții maghiarilor din Voivodina și cei ai comunității albaneze.

Un factor important al scrutinului a fost prezența ridicată la vot, estimată la aproape 68%, potrivit informațiilor prezentate de BBC. Alegerile au fost marcate de cozi la secțiile de votare, inclusiv în afara Serbiei, în orașe precum Ljubljana, München, Los Angeles și Chicago.

În ziua scrutinului, organizația independentă CRTA a semnalat numeroase nereguli și o creștere a incidentelor violente în apropierea unor secții de votare. Agenția AFP a relatat însă că poliția nu a confirmat cazuri grave de violență legate de alegeri. La Belgrad, autoritățile au blocat străzile din jurul sediului Comisiei Electorale Republicane.

Alegerile anticipate au fost organizate în contextul unei crize politice prelungite. În septembrie, Vučić a dizolvat parlamentul, la propunerea guvernului, iar ulterior a renunțat la funcția de președinte. Potrivit relatării BBC, decizia a fost interpretată de unii analiști drept o încercare de a reveni în fruntea guvernului, în condițiile în care legislația nu îi permitea să candideze pentru un al treilea mandat prezidențial.

Serbia se confruntă de aproape doi ani cu proteste și tensiuni politice, declanșate după tragedia din gara orașului Novi Sad, din 1 noiembrie 2024, când 16 persoane au murit în urma prăbușirii unei copertine. Criticii guvernării au invocat corupția și neglijența drept cauze ale tragediei.

Mișcarea studențească a devenit principalul contestatar al partidului lui Vučić, cerând asumarea responsabilității pentru tragedie și schimbări politice. În schimb, susținătorii liderului sârb acuză mișcarea că ar urmări organizarea unei „revoluții colorate”, acuzații respinse de reprezentanții acesteia.

Vučić susține aderarea Serbiei la Uniunea Europeană, dar s-a opus impunerii sancțiunilor împotriva Rusiei după invadarea Ucrainei. În campanie, el a promis majorări de pensii și salarii pentru angajații din sectorul public, precum și investiții suplimentare în sistemul public de sănătate. Opoziția a criticat aceste promisiuni, pe care le consideră populiste, și a cerut reforme pentru combaterea corupției.