Aproximativ 30% dintre studenții din Republica Moldova folosesc inteligența artificială pentru realizarea lucrărilor universitare, însă statul nu dispune, deocamdată, de un mecanism centralizat de depistare a plagiatului. Declarația a fost făcută de ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, în emisiunea „La 360 de grade” de la Radio Moldova.

Potrivit oficialului, tezele realizate cu ajutorul inteligenței artificiale nu pot fi identificate cu softurile existente în prezent, iar universitățile utilizează instrumente de verificare diferite, de la caz la caz.

„În toate universitățile, și studenții, și profesorii vorbesc despre utilizarea pe larg. Ce ne propunem să facem este să elaborăm sau să contactăm serviciile unui soft național de prevenire a plagiatului, care să funcționeze ca un depozitor cu toate tezele de licență din țara noastră. Universitățile, de la caz la caz, folosesc și asemenea instrumente. E important să avem niște standarde clare față de ce înseamnă plagiat, să avem niște standarde față de instrumentele care depistează plagiatul și să facem lucrul acesta sistemic. Și în angajamentul nostru față de Uniunea Europeană, și în contextul Planului de Creștere, noi avem rezervate resurse fie pentru a elabora un soft național, fie pentru a contracta servicii de la o companie românească sau internațională”, a declarat Dan Perciun.

Ministrul a mai precizat că, la sfârșitul lunii decembrie, la Conferința dedicate integrității academice, vor fi abordate inclusiv subiectele ce vizează utilizarea inteligenței artificiale în învățământul superior: „Pentru că ceea ce astăzi oferă inteligența artificială sunt produse care nu sunt depistabile de către aceste softuri antiplagiat. Și aici merită să revenim la o discuție serioasă despre examenele la final de an”.

Utilizarea inteligenței artificiale în mediul universitar ridică tot mai multe provocări în întreaga Europă, nu doar în Republica Moldova. În timp ce unele instituții de învățământ din UE au introdus ghiduri clare privind folosirea AI ca instrument de sprijin educațional, altele au optat pentru reguli stricte de limitare a acesteia. Lipsa unor standarde unitare și a unor sisteme performante de verificare face dificilă delimitarea dintre utilizarea legală a tehnologiei și încălcarea principiilor de integritate academică.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Dan Perciun #Inteligență Artificială #Studenti

A construit o rachetă de mici dimensiuni la una dintre cele mai prestigioase universități din Europa și a văzut-o apoi ridicându-se de la sol. Este experiența trăită de un elev din Bălți, singurul din Republica Moldova care a obținut o bursă de merit de 5 mii de euro pentru a participa la un program de inginerie aerospațială la Universitatea Sapienza din Roma, scrie nordinfo.md.

„Căutam ce aș putea să fac vara asta și am găsit un program de inginerie aerospațială de două săptămâni la universitatea Sapienza. Am așteptat destul de mult până am fost invitat la un interviu”, a povestit Maxim Lisa, elev în clasa a XII-a la Liceul Teoretic Republican „Ion Creangă” din Bălți.

Timp de două săptămâni, alături de 25 de elevi din mai multe țări, a învățat cum se construiește o rachetă și a pus în practică ceea ce știa deja din cărțile de fizică. Acum, vrea să le transmită și colegilor săi pasiunea pentru această știință.

Colegii și profesorii spun că Maxim este sârguincios și speră că tânărul va reuși performanțe și mai mari.

„Maxim este un băiat foarte muncitor, înțelept, de mic a îndrăgit fizica. Este mereu activ la ore, mereu își face temele. Muncește foarte mult pentru viitorul său”, a spus o colegă.

„În primul rând, prin muncă. Nu doar la ore, dar și adăugător. S-a ocupat mult și de studierea limbii engleze. Vorbește fluent limba engleză. Se pregătește sistematic de ore, nu doar la fizică, ci la toate disciplinele”, a menționat Efim Lungu, profesor de fizică.

La Roma, lecțiile teoretice au fost urmate de ore întregi în laboratoare. Cei 25 de participanți au fost împărțiți în cinci echipe și au construit câte o rachetă.

„Sunt foarte mândru că din cele cinci rachete, două au fost lansate cu succes, una fiind racheta echipei mele”, a spus Maxim.

Maxim vrea să-i ajute pe elevi să însușească mai ușor materiile. A scris deja „Istoria pe înțelesul tuturor” încă în clasa a IX-a, iar acum este gata să scotă de sub tipar și o carte de fizică.

„De aici vine și dorința mea de a scrie o carte de fizică pentru elevii clasei a XI-a. Este o încercare de a explica materia într-un mod cât mai simplu, clar, accesibil elevilor. Sper ca, în următoarele săptămâni, această carte să apară în librării”, a subliniat tânărul.

Unul dintre cei mai mari susținători ai lui Maxim este mama sa. Deși fiul ei se gândește la o carieră de pilot, mama îl vede, în viitor, implicat în proiecte mult mai mari.

„Pasiunea lui pentru aviație a început în clasele VII-VIII-a. L-am încurajat mereu în tot ce face. Eu îl văd mult mai sus. Îl văd lucrând într-o companie de aviație sau aerospațială lucrând la proiectarea navelor spațiale și aeronautice”, a spus Maria Lisa.

Maxim Lisa s-a remarcat și la olimpiadele municipale de limba engleză și fizică, unde a ocupat locuri de frunte.