VIDEO Oamenii stau cu bagajele pregătite, de teamă că li se va prăbuși blocul: Unde să ne ducem noi, afară, pe drumuri?

Locuitorii unui bloc din Șoldănești riscă să se trezească sub dărâmături. Autoritățile locale afirmă că știu despre starea clădirii, dar așteaptă suport financiar de la Guvern.

Locuitorii apartamentelor de la etajele patru și cinci și-au lăsat apartamentele și s-au mutat la gazdă sau la rude. Un reportaj recent realizat de TVN arată că fisurile devin tot mai mari, iar oamenii stau cu frica în sân, să nu le cadă tavanul.

„Noi nu avem unde trăi, unde să ne ducem. Am trăit atâția ani aici, 37 de ani am trăit în casa aceasta. Și acum unde să ne ducem noi, afară, pe drumuri?”, spune una dintre persoanele care locuiește în bloc.

„Acum stau la gazdă cu trei copii și cu frate invalid de gradul 1. Suntem nevoiți pentru că aici vedeți e periculos de trăit. Am scris peste tot și la primărie și de la Guvern au fost. S-au uitat, au văzut tot s-a luat și acolo de la pământ, expertiza s-a făcut și nimeni nimic încă nu spune, nu știm în ce stare ne aflăm”, relatează alta locatară.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Eu aici trăiesc din 2008, deodată nu erau crăpăturile acestea, pe urmă s-a început din 2012 pe dinafară a crăpa. Se aude cum de sus curge până jos, pietriș, gunoi, nu știu ce, dar curge, eu azi noapte m-am speriat, am sărit în sus. Bagajul șade, tot șade cum se zice să ies din casă, mă tem, mă tem”, mărturisește o altă femeie.

Primarul orașului spune că devizul de cheltuieli este actualizat, iar autoritățile caută unde să mute oamenii cât se vor efectua lucrări, Conform lui Alexandru Tinică, există promisiunea că se vot aloc până la opt milioane de lei pentru lucrări de consolidare, deși pentru lucrări capitale sunt necesare 13 milioane de lei.

Inginerul constructor al Primăriei Șoldănești, Alexandru Cogîlniceanu, punctează că este periculos să trăiască cineva în blocul avariat, deoarece există cedări în construcțiile importante. Acum, în clădire au mai rămas șapte familii.

#bloc avariat #Soldanesti #locatari #primarie #renovari

Tot mai mulți tineri din Generația Z (vârsta între 11-28 de ani) adoptă un nou comportament în ceea ce privește convorbirile telefonice: nu mai răspund cu tradiționalul „alo” sau altă formulă de salut. În schimb, aceștia ridică receptorul – sau acceptă apelul – și așteaptă în tăcere ca persoana care a inițiat apelul să înceapă conversația, scrie Cancan.md.

Fenomenul a fost remarcat de mai mulți profesioniști din domeniul resurselor umane, care spun că în cadrul apelurilor programate, tinerii candidați Gen Z nu mai simt nevoia să salute atunci când răspund. Această schimbare aparent minoră de etichetă a declanșat un val de reacții online, în special din partea celor care au crescut într-o cultură a apelurilor telefonice mai formale.

Explicațiile tinerilor sunt diverse. Unii susțin că această atitudine este o formă de protecție împotriva apelurilor spam, roboților telefonici sau tentativelor de fraudă. În mod frecvent, sistemele automate se activează doar după ce interlocutorul uman rostește „alo” – astfel, tăcerea devine un filtru eficient.

Alții invocă teama tot mai prezentă că vocea lor ar putea fi înregistrată și folosită ulterior în scopuri frauduloase. Anumiți experți în securitate cibernetică au atras atenția că există riscul ca înregistrări vocale să fie folosite pentru clonare vocală sau în atacuri de tip „deepfake”.

Pe lângă temerile legate de securitate, există și o dimensiune culturală și generațională. Generația Z, crescută într-o eră digitală dominată de mesaje text și comunicare asincronă, privește apelurile telefonice ca pe o formă invazivă de contact. În acest context, ei consideră firesc ca cel care inițiază apelul să își asume responsabilitatea de a-l deschide.

Această practică generează confuzie în rândul celor mai în vârstă, pentru care formula „alo” este încă o convenție de bază. Mulți o percep ca pe un minim gest de politețe, iar absența acestuia este interpretată drept neglijență sau lipsă de bună creștere.

Cu toate acestea, specialiștii în comunicare subliniază că eticheta telefonică, asemenea altor norme sociale, este în continuă evoluție. În fond, cuvântul „alo” însuși a fost popularizat abia la sfârșitul secolului al XIX-lea, la recomandarea lui Thomas Edison, odată cu extinderea utilizării telefonului.

În era telefoanelor fixe, fără identificator de apel, era firesc să începi cu un salut și o prezentare. Astăzi, însă, majoritatea apelurilor se desfășoară pe dispozitive mobile personale, între interlocutori cunoscuți, ceea ce reduce nevoia formalităților.

Un alt factor care contribuie la schimbare este faptul că tinerii, în special cei sub 25 de ani, preferă să evite interacțiunile vocale spontane. Studiile recente arată că mulți consideră apelurile telefonice stresante, preferând să comunice prin mesaje scrise, unde au timp să își formuleze răspunsurile.

Chiar și în mediul profesional, tot mai multe discuții se mută pe platforme precum Slack, Teams sau e-mail, iar apelurile devin planificate și rare. În acest context, regulile vechi par tot mai puțin relevante pentru noile generații.

Unii psihologi consideră că această schimbare reflectă o adaptare firească la noile realități tehnologice și sociale. Alții, însă, avertizează că evitarea contactului direct și a exprimării verbale ar putea duce la erodarea abilităților de comunicare interpersonală.