Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

VIDEO Octavian Iachimovschi sugerează că licitația de la aeroport este sub lupa procurorilor

17 Iun. 2024, 13:35
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Realitatea.md
17 Iun. 2024, 13:35 // Actualitate //  Realitatea.md

Faptul că Procuratura Generală nu ia atitudine publică în legătură cu scandalul privind licitația de la Aeroportul Internațional Chișinău nu înseamnă că acest caz nu este în vizorul procurorilor. Aluzia a fost făcută de șeful adjunct al Procuraturii Anticorupție, Octavian Iachimoschi, care susține că, de cele mai multe ori, procurorii preferă să investigheze în tăcere, decât să facă reality show din asta, scrie ziua.md.

Mai mult, procurorul anticorupție afirmă că orice informație care pare a fi relevantă, indiferent din ce surse provine, poate servi drept temei pentru un proces penal.

„Procurorii și ofițerii de urmărire penală se inspiră din orice informație pe care o pot asimila, inclusiv ceea ce poți vedea pe stradă, ceea ce poți citi pe un canal de Telegram, sau pe o pagină de Facebook, sau într-o investigație jurnalistică. Practic orice informație considerată relevantă și care poate fi verificată”, a precizat Iachimovschi.

Întrebat de ce, de exemplu, în cazul de la aeroport, Procuratura Anticorupție pare să nu manifeste suficient interes, în contextul în care subiectul provoacă multe discuții și creează așteptări în societate, șeful adjunct al PA a explicat că tăcerea procurorilor nu înseamnă neapărat că ei nu lucrează.

„Sunt cazuri, dosare penale, dar foarte-foarte rare din care poți face un reality show. De la momentul pornirii, ai chemat o echipă de jurnaliști, ai pus camera lângă procuror și duci investigația așa. Dar în majoritatea cauzelor penale aceste chestiuni nu pot fi făcute. Da, riscăm cu imaginea precum că nu am face nimic, dar este mai bine să creadă așa decât unele investigații să le dăm peste cap”, a menționat Octavian Iachimovschi.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Acum câteva zile și șefa PA, Veronica Dragalin, a menționat că un proces penal pe cazul licitației spațiilor comerciale de la aeroport „poate fi pornit în orice moment”.

De precizat că, la începutul acestui an, Procuratura Anticorupție a inițiat urmărirea penală în acest caz, motivând că „analiza materialelor acumulate denotă circumstanțe dubioase și pretinse acțiuni ilicite de favorizare a unei companii în detrimentul unui proces transparent și echitabil de organizare a licitației publice, care lezează interesul statului.” Ulterior însă procesul penal a fost încetat, „pentru că nu au fost identificate elemente ale unei infracțiuni”.

În prezent, la aeroport urmează să aibă loc a treia tentativă de înstrăinare a spațiilor comerciale, însă, și de această dată, doar compania Lagardere pare să rămână unicul favorit al concursului. Deși depunerea dosarelor se face până în 24 iunie, reprezentanții firmei franceze au inspectat deja spațiile din aeroport și au făcut măsurări, iar între timp, și-au îngregistrat și domeniul pentru site-ul reprezentanței lor din Republica Moldova.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.