Un caz care trebuia să vizeze un presupus complot rusesc împotriva unui combatant rus care luptă de partea Ucrainei s-a transformat într-o confruntare armată între două dintre cele mai importante servicii de securitate ale Kievului. Trei membri ai serviciului de informații militare GUR au fost răniți, potrivit informațiilor publicate de presa ucraineană, iar Volodimir Zelenski a calificat situația drept „absolut rușinoasă”.

Incidentul a avut loc pe 2 septembrie, la Kiev, în timpul unei operațiuni desfășurate de Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU). În centrul cazului se află Stepan Kaplunov, comandant adjunct al Corpului Voluntarilor Ruși (RDK), o formațiune de cetățeni ruși care luptă alături de Ucraina și care este subordonată GUR, relateaza Blic. Potrivit RDK, Kaplunov ar fi fost răpit cu câteva zile înainte, în apropierea locuinței sale. SBU susține însă că desfășura o anchetă legată de un presupus complot al serviciului rus FSB, scrie Mediafax.

Cum s-a ajuns la schimbul de focuri

Versiunile celor două tabere diferă semnificativ. Procuratura Generală a Ucrainei a transmis că agenții SBU au fost atacați de membri ai unei unități a Forțelor de Apărare în timp ce desfășurau acțiuni investigative. SBU susține că oamenii săi au fost atacați de persoane înarmate și că forțele speciale au intervenit ulterior. De cealaltă parte, comandantul unității speciale „Timur” din cadrul GUR, formație din care face parte și RDK, a prezentat o versiune complet diferită.

Kaplunov a fost eliberat

În timp ce confruntarea dintre cele două structuri a devenit publică, Kaplunov ar fi fost eliberat. Avocatul său a confirmat că acesta nu se mai află în custodia SBU, însă locul în care se află în prezent nu este cunoscut. SBU susținuse că operațiunea avea legătură cu dejucarea unui presupus plan al FSB de asasinare a unui lider al opoziției ruse aflat în Ucraina. Rusia nu a confirmat acuzațiile Kievului.

Zelenski: „O situație absolut rușinoasă”

Incidentul a ajuns rapid la nivelul conducerii politice a Ucrainei. Președintele Volodimir Zelenski i-a convocat pe șefii celor două servicii și a cerut explicații publice. Ulterior, el a calificat confruntarea drept „o situație absolut rușinoasă” și a cerut o anchetă pentru stabilirea responsabilităților. Zelenski a transmis că în Ucraina armele trebuie folosite împotriva ocupanților ruși și că alte schimburi de focuri între structurile statului nu pot fi acceptate.

Președintele a cerut Procurorului General Ruslan Kravcenko și Biroului de Investigații de Stat să stabilească exact ce s-a întâmplat. Ulterior, Zelenski a semnat și decretul prin care l-a demis pe Oleh Hramov, șeful departamentului SBU responsabil de protecția secretelor de stat.

Un conflict mai vechi între serviciile ucrainene?

Incidentul readuce în atenție rivalitatea dintre SBU și GUR, două structuri care au dobândit o importanță enormă în timpul războiului cu Rusia. Ambele servicii desfășoară operațiuni speciale, misiuni în apropierea frontului și acțiuni clandestine împotriva Rusiei. Competiția dintre ele a fost descrisă în trecut atât ca o sursă de eficiență operațională, cât și ca un factor care poate genera conflicte privind oamenii, resursele și controlul operațiunilor.

Există și un precedent mult mai grav

În martie 2022, Denis Kireev, un colaborator al GUR implicat în primele negocieri dintre Ucraina și Rusia, a fost ucis prin împușcare la Kiev. La acel moment, SBU îl suspecta de trădare, în timp ce GUR a susținut ulterior că era un ofițer de informații ucis în timpul unei misiuni.

În 2023, șeful de atunci al GUR, Kirilo Budanov, a afirmat că Kireev fusese ucis de membri ai SBU. Biroul prezidențial ucrainean a legat ulterior moartea acestuia de coordonarea deficitară dintre serviciile speciale la începutul războiului.

De această dată, însă, confruntarea a avut loc în plin război și implică direct două structuri înarmate ale statului ucrainean. Ancheta ordonată de Zelenski va trebui să stabilească nu doar cine a deschis focul, ci și de ce o operațiune prezentată inițial drept o acțiune împotriva unui presupus complot rusesc a ajuns să provoace un schimb de focuri între serviciile de informații ale Ucrainei.A

#schimb de focuri #servicii de securitate #Ucraina #Volodimir Zelenski

Inspectoratul Național de Probațiune (INP) respinge acuzațiile privind favorizarea unei companii în cadrul achizițiilor de echipamente pentru monitorizarea electronică a persoanelor. Instituția susține că procedurile de achiziție au fost organizate în condiții de transparență și că, în perioada 2024–2025, mai multe licitații au eșuat din cauza lipsei participanților sau a neîndeplinirii condițiilor de calificare.

Potrivit INP, în 2022, în perioada fostei conduceri a instituției, au fost achiziționate 100 de echipamente de monitorizare electronică de tip „biblok”, formate din brățară și stație. Valoarea contractului a fost de 620 de mii de lei, fără TVA, iar furnizorul indicat de instituție este FPC Infoexpress SRL.

Ulterior, în 2024 și 2025, instituția a încercat în repetate rânduri să cumpere echipamente noi, însă procedurile nu s-au finalizat cu succes.

În 2024 au fost organizate trei proceduri de achiziție. La acestea au participat, în diferite combinații, companiile DALU-MOL SRL și FPC INFOEXPRESS SRL. Toate procedurile au fost anulate după ce ofertanții nu au îndeplinit condițiile de calificare prevăzute în documentație.

Situația a continuat și în 2025. INP a lansat alte trei proceduri. Una dintre acestea, la care a participat DALU-MOL SRL, a fost anulată deoarece compania nu a îndeplinit condițiile de calificare prevăzute în specificația tehnică. Celelalte două proceduri nu au avut loc din cauza lipsei participanților.

Instituția susține că, pe parcursul anului 2025, a încercat să atragă și companii străine pentru a participa la licitații. Potrivit INP, au fost contactate peste 20 de companii, însă acestea au refuzat să participe. Solicitări au fost transmise inclusiv către mai multe ambasade, Consiliul Europei, GIZ și UNICEF Moldova, pentru sprijin în achiziționarea sau donarea echipamentelor.

În 2026, INP a organizat două noi proceduri. Prima a fost anulată după ce certificatul de conformitate prezentat de ofertant expirase. La cea de-a doua procedură a participat FPC INFOEXPRESS SRL, iar aceasta s-a încheiat cu achiziționarea a 200 de echipamente de tip „biblok”, în valoare de 1,612 milioane de lei fără TVA. Contractul a fost înregistrat la Trezoreria de Stat pe 7 august 2026.

INP precizează că, până la achiziția noilor echipamente, pentru a menține sistemul de monitorizare funcțional, instituția a reparat dispozitivele existente, cumpărate în anii 2021 și 2022.

În prezent, în sistem sunt funcționale 327 de echipamente de monitorizare electronică, în timp ce sunt monitorizate 355 de persoane. Dintre acestea, 192 sunt agresori familiali. INP explică diferența prin faptul că unele persoane se află peste hotare, au măsura suspendată sau unele echipamente sunt temporar defecte și se află în reparație.

Inspectoratul Național de Probațiune mai afirmă că toate procedurile de achiziții publice sunt desfășurate cu respectarea legislației, în condiții de transparență, concurență și tratament egal pentru operatorii economici.

Instituția subliniază că informațiile despre achizițiile sale publice, începând cu anul 2024, sunt disponibile pe platforma oficială achizitii.md.