VIDEO Operele orfane - ce are de gând să facă statul cu acestea?

Parlamentul a aprobat în ședința de astăzi, 9 noiembrie curent, mecanisme de reglementare a operelor ale căror autor nu poate fi identificat sau localizat.

Mai exact, potrivit proiectului, operele orfane reprezintă toate acele opere – cărți, filme, articole de ziar, revistă și alte materiale de creație – care sunt protejate prin dreptul de autor sau drepturi conexe, dar ale căror autor sau titular de drepturi nu poate fi identificat sau localizat, chiar dacă a fost realizată o căutare diligentă a acestuia.

„Definiția nu se aplică operelor aduse la cunoștința publicului sub formă anonimă sau sub pseudonim. Sunt în drept să utilizeze operele orfane bibliotecile, instituțiile de învățământ, muzeele, arhivele, instituțiile publice în domeniul cinematografiei și organizațiile publice de radiodifuziune și televiziune, instituții care pot să ofere acces la moștenirea culturală și să faciliteze explorarea patrimoniului național cultural sau documentar.

Proiectul mai prevede că titularul de drepturi de autor are dreptul în orice moment să pună capăt statutului de operă orfană, beneficiind de o compensație echitabilă pentru utilizarea operei sale de către instituțiile abilitate. Dreptul la compensația echitabilă pentru operele orfane se va exercita prin intermediul unei organizații de gestiune colectivă, iar cuantumul acesteia se va calcula în baza unei metodologii”, anunță Legislativul.

Autorul proiectului de lege, Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, propune ca modificările legislative să intre în vigoare la data de 1 ianuarie 2030.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Până atunci, bibliotecile, muzeele, arhivele, alte instituții publice din domeniu vor asigura digitalizarea operelor și a fonogramelor care, în rezultatul căutării diligente, au obținut statutul de opere orfane.

#opere de artă #parlament

O alpinistă franceză a murit săptămâna trecută pe Muntele Kangchenjunga din Nepal, în timpul unei căţări pe al treilea cel mai înalt vârf din lume, a anunţat luni organizatorul expediţiei din care făcea parte, informează antena3.ro.

Margareta Morin, în vârstă de 63 de ani, ar fi suferit de rău de altitudine după ce a ajuns pe 10 mai la o altitudine de 7800 de metri pe muntele de 8586 de metri, a declarat Yogendra Tamang, fondator şi director executiv al companiei Peak 15 Adventure.

„Am încercat să o salvăm coborând-o de pe munte, dar nu am reuşit să-i salvăm viaţa”, a precizat Tamang pentru Xinhua.

Morin făcea parte dintr-o expediţie formată din cinci membri, dintre care trei nepalezi, a adăugat Tamang. Un alpinist american a murit mai devreme în această lună pe Makalu, al cincilea cel mai înalt munte din lume, în timpul procesului de aclimatizare.

În Nepal, activităţile de escaladă încep în aprilie şi se desfăşoară până în mai, în cadrul sezonului de primăvară.