Parlamentul a aprobat în ședința de astăzi, 9 noiembrie curent, mecanisme de reglementare a operelor ale căror autor nu poate fi identificat sau localizat.

Mai exact, potrivit proiectului, operele orfane reprezintă toate acele opere – cărți, filme, articole de ziar, revistă și alte materiale de creație – care sunt protejate prin dreptul de autor sau drepturi conexe, dar ale căror autor sau titular de drepturi nu poate fi identificat sau localizat, chiar dacă a fost realizată o căutare diligentă a acestuia.

„Definiția nu se aplică operelor aduse la cunoștința publicului sub formă anonimă sau sub pseudonim. Sunt în drept să utilizeze operele orfane bibliotecile, instituțiile de învățământ, muzeele, arhivele, instituțiile publice în domeniul cinematografiei și organizațiile publice de radiodifuziune și televiziune, instituții care pot să ofere acces la moștenirea culturală și să faciliteze explorarea patrimoniului național cultural sau documentar.

Proiectul mai prevede că titularul de drepturi de autor are dreptul în orice moment să pună capăt statutului de operă orfană, beneficiind de o compensație echitabilă pentru utilizarea operei sale de către instituțiile abilitate. Dreptul la compensația echitabilă pentru operele orfane se va exercita prin intermediul unei organizații de gestiune colectivă, iar cuantumul acesteia se va calcula în baza unei metodologii”, anunță Legislativul.

Autorul proiectului de lege, Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, propune ca modificările legislative să intre în vigoare la data de 1 ianuarie 2030.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Până atunci, bibliotecile, muzeele, arhivele, alte instituții publice din domeniu vor asigura digitalizarea operelor și a fonogramelor care, în rezultatul căutării diligente, au obținut statutul de opere orfane.

#opere de artă #parlament

„Locul Republicii Moldova este alături de noi în Uniunea Europeană”, a declarat miercuri premierul desemnat al României, Siegfried Mureșan, de la tribuna Parlamentului, în ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului, în care este dezbătut programul de guvernare și este supusă votului lista noului Cabinet.

Mureșan a spus că România va susține Republica Moldova în procesul de reformare și de integrare europeană.

„Vom fi principalul susținător al Republicii Moldova pe acest drum. Pentru reforme în Republica Moldova, pentru dezvoltarea Republicii Moldova și pentru integrarea cât mai rapidă a Republicii Moldova în Uniunea Europeană, vreau ca Republica Moldova să devină cât mai curând stat membru cu drepturi depline al Uniunii Europene”, a declarat premierul desemnat miercuri, 30 septembrie.

El a mai spus că a lucrat timp de 12 ani în Parlamentul European pentru parcursul european al Republicii Moldova și că își propune să continue acest efort din funcția de prim-ministru al României.

„Am lucrat pentru asta 12 ani în Parlamentul European și voi lucra împreună cu dumneavoastră pentru asta în anii următori”, a afirmat Mureșan.

În discursul său din Parlament, premierul desemnat a vorbit și despre securitatea României, despre relația cu Statele Unite și despre sprijinul pentru Ucraina.

„Securitatea noastră a României depinde și de puterea alianțelor pe care le construim. Și de aceea vreau o Românie puternică în Uniunea Europeană și în NATO”, a spus Siegfried Mureșan.

Acesta a declarat că România va continua să sprijine Ucraina și că acest lucru contribuie la securitatea țării.

„Ucrainenii luptă astăzi împotriva unei Rusii care amenință întreaga noastră regiune. Cu cât Ucraina este mai capabilă să se apere și cu cât ține agresorul rus mai departe de frontiera noastră, cu atât noi aici, în România, suntem mai siguri”, a declarat Mureșan.

Siegfried Mureșan a fost desemnat de președintele Nicușor Dan candidat la funcția de prim-ministru la data de 17 septembrie. El este susținut pentru formarea Guvernului de PNL, USR și UDMR.

De asemenea, europarlamentarulare un rol direct în relațiile dintre Parlamentul European și Republica Moldova. El este președintele Delegației Parlamentului European pentru relațiile cu Republica Moldova și co-președinte al Comitetului Parlamentar de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană.

Comitetul reunește eurodeputați și parlamentari de la Chișinău și urmărește evoluțiile legate de relațiile dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană, inclusiv în ceea ce privește reformele și parcursul european al țării.

Totodată, Mureșan este co-raportor al Parlamentului European pentru Mecanismul de Reformă și Creștere destinat Republicii Moldova, prin care UE oferă sprijin financiar pentru reforme și dezvoltarea economică a țării.