VIDEO Opoziția îi solicită Robertei Metsola să verifice cum sunt cheltuiți banii europeni alocați Republicii Moldova

Liderii fracțiunilor parlamentare de opoziție salută vizita președintei Parlamentului European, Roberta Metsola, la Chișinău, dar îi solicită oficialei de la Bruxelles să verifice modul în care sunt folosite fondurile europene acordate Republicii Moldova, transmite postul public tv.

Liderul partidului „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, a declarat, înaintea ședinței Parlamentului, unde Metsola urmează să țină un discurs în plen, că formațiunea pe care o conduce îi va solicita președintei Parlamentului European verificarea modului de cheltuire a fondurilor europene.

„Suntem deprinși cu vizita oaspeților înalți, apreciem pozitiv și vrem să vedem rezultate. Vom veni cu un mesaj public în plenul Parlamentului. (…) Noi avem un mesaj direct către doamna Metsola și o să o facem în sala plenului. Cerința noastră este să verifice cum sunt cheltuiți banii alocați de comunitatea europeană. Noi nu avem o statistică clară cam câte miliarde au venit și unde s-au dus exact”, a declarat Costiuc înaintea ședinței Legislativului din 7 noiembrie.

Declarațiile colegului din fracțiune Alexandru Verșinin.

Și liderul fracțiunii socialiștilor, Igor Dodon, salută vizita Robertei Metsola la Chișinău.

„Salutăm vizita doamnei președinte a Parlamentului, orice vizită externă este binevenită pentru imaginea Republicii Moldova. De aceea, noi vom participa la ședință, vom asculta discursul doamnei președinte, îl vom saluta și cred că acesta este un lucru de bun-simț și corect”, a menționat Dodon.

Roberta Metsola se află într-o vizită oficială în Republica Moldova cu ocazia constituirii noului Parlament de legislatura a XII-a. Pe durata vizitei, ea va ține un discurs în plenul Legislativului, va avea întrevederi cu președinta Maia Sandu, spicherul Igor Grosu și prim-ministrul Alexandru Munteanu, iar ulterior va participa la un dialog public cu tinerii, organizat la Liceul Teoretic „Spiru Haret” din Chișinău.

#Roberta Metsola #opozitia #bani europeni

Aproximativ 30% dintre studenții din Republica Moldova folosesc inteligența artificială pentru realizarea lucrărilor universitare, însă statul nu dispune, deocamdată, de un mecanism centralizat de depistare a plagiatului. Declarația a fost făcută de ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, în emisiunea „La 360 de grade” de la Radio Moldova.

Potrivit oficialului, tezele realizate cu ajutorul inteligenței artificiale nu pot fi identificate cu softurile existente în prezent, iar universitățile utilizează instrumente de verificare diferite, de la caz la caz.

„În toate universitățile, și studenții, și profesorii vorbesc despre utilizarea pe larg. Ce ne propunem să facem este să elaborăm sau să contactăm serviciile unui soft național de prevenire a plagiatului, care să funcționeze ca un depozitor cu toate tezele de licență din țara noastră. Universitățile, de la caz la caz, folosesc și asemenea instrumente. E important să avem niște standarde clare față de ce înseamnă plagiat, să avem niște standarde față de instrumentele care depistează plagiatul și să facem lucrul acesta sistemic. Și în angajamentul nostru față de Uniunea Europeană, și în contextul Planului de Creștere, noi avem rezervate resurse fie pentru a elabora un soft național, fie pentru a contracta servicii de la o companie românească sau internațională”, a declarat Dan Perciun.

Ministrul a mai precizat că, la sfârșitul lunii decembrie, la Conferința dedicate integrității academice, vor fi abordate inclusiv subiectele ce vizează utilizarea inteligenței artificiale în învățământul superior: „Pentru că ceea ce astăzi oferă inteligența artificială sunt produse care nu sunt depistabile de către aceste softuri antiplagiat. Și aici merită să revenim la o discuție serioasă despre examenele la final de an”.

Utilizarea inteligenței artificiale în mediul universitar ridică tot mai multe provocări în întreaga Europă, nu doar în Republica Moldova. În timp ce unele instituții de învățământ din UE au introdus ghiduri clare privind folosirea AI ca instrument de sprijin educațional, altele au optat pentru reguli stricte de limitare a acesteia. Lipsa unor standarde unitare și a unor sisteme performante de verificare face dificilă delimitarea dintre utilizarea legală a tehnologiei și încălcarea principiilor de integritate academică.